Invitatie la miscare

In data de 21 iunie 2016 va avea loc CROSUL ZIUA OLIMPICĂ, ediția a VI-a.
Evenimentul va avea loc in municipiul Buzau.

Va asteptam in numar cat mai mare!

Training curs online Olimpism

https://www.proprofs.com/training/preview.php?title=olimpism

METODOLOGIA ORGANIZĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Anexă la ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr.3462/06.03.2012

METODOLOGIA

ORGANIZĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Capitolul I

Obiectivele generale ale educației fizice și sportului

în învățământul preuniversitar

Art.1 În învăţământul preuniversitar, educaţia fizică şi sportul figurează atât ca activităţi curriculare, cât şi ca activităţi extracurriculare.

Art.2 Ca activități curriculare, pe lângă trunchiul comun, activitățile de educație fizică și sport pot fi incluse în curriculum la decizia școlii ca discipline opționale.

Art.3 Obiectivele generale ale educaţiei fizice şi sportului sunt următoarele:

a)    menţinerea stării optime de sănătate;

b)   favorizarea proceselor de creştere şi de dezvoltare fizică armonioasă;

c)    dezvoltarea capacităţii de mişcare, prin formarea deprinderilor motrice şi prin optimizarea calităţilor motrice;

d)   dezvoltarea echilibrată a laturilor personalităţii: cognitivă, afectivă şi volitivă;

e)    formarea obişnuinţei de practicare sistematică a exerciţiilor fizice;

f)    formarea capacităţii de integrare şi acţionare în grup;

g)   însuşirea cunoştinţelor de bază proprii domeniului educaţiei fizice şi sportului.

Capitolul II

Forme de organizare a activităţilor de educaţie fizică şi sport

în învăţământul preuniversitar      

Art.4 Formele de organizare curriculară a activităților de educație fizică și sport în învățământul preuniversitar sunt următoarele:

a)    în învăţământul preşcolar

(i)       activitatea de educaţie fizică cu grupa;

b)   în învăţământul primar și gimnazial

(i)       lecţia de educaţie fizică;

(ii)     lecţia de pregătire sportivă practică, la clasele vocaţionale cu program sportiv;

c)    în învăţământul liceal

(i)       lecţia de educaţie fizică;

(ii)     lecţia de pregătire sportivă teoretică, la clasele vocaţionale cu program sportiv;

(iii)   lecţia de pregătire sportivă practică, la clasele vocaţionale cu program sportiv;

(iv)   lecţia de atac şi apărare, la clasele de la profil militar;

d)   în învăţământul sportiv suplimentar

(i)       lecţia de pregătire sportivă practică sau de antrenament sportiv.

Art.5 În vederea organizării curriculare a activităților de educație fizică și sport în învățământul preuniversitar trebuie respectate următoarele cerințe:

a)    predarea acestor forme de organizare a activităţilor de educaţie fizică şi sport se realizează:

(i)                 în învăţământul preşcolar, de către profesorul pentru învățământul preșcolar;

(ii)     în învăţământul primar, gimnazial şi liceal, de către profesorul de educaţie fizică şi sport;

(iii)   în învăţământul cu program sportiv suplimentar, de către profesorul de educaţie fizică şi sport sau de către antrenor;

b)   activităţile și lecțiile de educaţie fizică şi sport  menţionate la Art.4, incluse în trunchiul comun, se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu prevederile programelor şcolare elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului;

c)    activităţile și lecțiile de educaţie fizică şi sport  menţionate la Art.4, incluse în curriculum la decizia școlii, se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu programele opționale ofertate la nivel național sau la nivelul unității de învățământ;

d)   în cazul opționalelor de la nivelul unității de învățământ, catedrele metodice de educaţie fizică şi sport sau profesorii de educaţie fizică şi sport au obligaţia de a elabora programele şi de a le supune avizării inspectorului şcolar de educaţie fizică şi sport.

Art.6 Formele de organizare extracurriculară a activităților de educație fizică și sport în învățământul preuniversitar sunt următoarele:

a)    în învăţământul preşcolar

(i)       gimnastica de înviorare, organizată zilnic;

(ii)     momentul de înviorare;

(iii)   întreceri sportive şi jocuri între grupe, organizate săptămânal;

(iv)   activităţi turistice, minimum una pe semestru;

(v)     „Kalokagathia”, program naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport la preşcolari şi şcolarii mici;

(vi)   serbări sportiv-culturale, proprii unității de învățământ sau organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar;

(vii)  serbări sportive organizate la finalul fiecărui an şcolar, precum şi cu alte ocazii;

b)   în învăţământul primar

(i)       gimnastica de înviorare, organizată zilnic;

(ii)     momentul de înviorare;

(iii)   întreceri sportive între clase, organizate săptămânal;

(iv)   activităţi turistice, minimum una pe semestru;

(v)     „Kalokagathia”, program naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport la preşcolari şi şcolarii mici;

(vi)   serbări sportiv-culturale, proprii unității de învățământ sau organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, prin asociaţia sportivă şcolară;

(vii)  concursuri sau competiţii proprii unității de învățământ sau organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar,  prin asociaţia sportivă şcolară;

(viii)    ansamblu sportiv;

(ix)   lecţia de pregătire a formaţiilor sportive reprezentative ale unităţii de învăţământ;

(x)     cantonamente, semicantonamente și tabere de pregătire sportivă pentru elevii din învăţământul sportiv integrat, în vederea participării la concursurile sau competiţiile prevăzute în calendarul competiţional oficial;

(xi)   serbări sportive organizate la finalul fiecărui an şcolar, precum şi cu alte ocazii;

c)    în învăţământul gimnazial și liceal

(i)       ansamblu sportiv;

(ii)     lecţia de pregătire a formaţiilor sportive reprezentative ale unităţii de învăţământ;

(iii)   activităţi turistice sau de orientare turistică, minimum una pe semestru;

(iv)   concursuri, competiţii sau campionate proprii unității de învățământ sau organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, prin asociaţia sportivă şcolară;

(v)     cantonamente, semicantonamente sau tabere de pregătire sportivă pentru elevii din învăţământul sportiv integrat, în vederea participării la concursurile sau competiţiile prevăzute în calendarul competiţional oficial;

(vi)   serbări sportive organizate la finalul fiecărui an şcolar precum şi cu alte ocazii;

d)   în învăţământul sportiv suplimentar

(i)       activităţi de selecţie, cel puţin două activităţi pe an şcolar;

(ii)     cantonamente, semicantonamente sau tabere de pregătire sportivă pentru elevii din învăţământul cu program sportiv suplimentar, în vederea participării la concursurile sau competiţiile prevăzute în calendarul competiţional oficial;

e)    în palate şi cluburi ale elevilor sau ale copiilor

(i)       activităţi în cadrul cercurilor sportive;

f)    în centrele naţionale de excelenţă organizate pentru disciplinele sportive:

(i)       lecţia de pregătire sportivă practică sau de antrenament sportiv;

(ii)     activităţi de selecţie;

(iii)   cantonamente, semicantonamente sau tabere de pregătire sportivă pentru elevii din centrele naţionale de excelenţă, în vederea participării la concursurile sau competiţiile prevăzute în calendarul competiţional oficial.

Art.7 În vederea organizării extracurriculare a activităților de educație fizică și sport în învățământul preuniversitar trebuie respectate următoarele cerințe:

a)    activităţile extracurriculare menţionate la Art.6 se vor organiza cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare și se realizează:

(i)                 în învăţământul preşcolar, de către profesorul pentru învățământul preșcolar;

(ii)     în învăţământul primar, gimnazial şi liceal, de către profesorul de educaţie fizică şi sport;

(iii)   în învăţământul cu program sportiv suplimentar, de către profesorul de educaţie fizică şi sport sau de către antrenor;

b)   activităţile de educaţie fizică şi sport, organizate în regim extracurricular, trebuie să aibă un caracter diversificat şi continuu şi să cuprindă majoritatea copiilor sau elevilor din unităţile de învăţământ;

c)    conducerile unităţilor de învăţământ au obligaţia de a sprijini catedrele, comisiile metodice de educaţie fizică şi sport sau profesorii de educaţie fizică şi sport, în vederea înfiinţării asociaţiilor sportive şcolare;

d)   conducerile unităţilor de învăţământ au obligaţia de a sprijini înfiinţarea „Cercurilor Olimpice”, structuri ale filialelor județene ale Academiei Olimpice Române;

e)    catedrele, comisiile metodice de educaţie fizică şi sport sau profesorii de educaţie fizică şi sport, împreună cu factorii responsabili ai Asociaţiei Sportive Şcolare şi, după caz, ai Cercului Olimpic, vor elabora, anual și semestrial, Calendarul activităţilor sportive extracurriculare, pe care îl vor supune aprobării conducerii unităţii de învăţământ. Calendarul activităţilor sportive extracurriculare va fi afişat, pentru elevi, la loc vizibil, de regulă la avizierul catedrei sau comisiei metodice de educaţie fizică şi sport;

f)    toate cadrele didactice care predau disciplina educaţie fizică au obligaţia de a sprijini acţiunile de selecţie iniţiate de unităţile de învăţământ cu program sportiv integrat şi de unităţile de învăţământ cu program sportiv suplimentar şi de a recomanda sau semnala acestora, elevii cu disponibilităţi de practicare a sportului de performanţă;

g)   catedrele, comisiile metodice de educaţie fizică şi sport sau profesorii de educaţie fizică şi sport vor afişa periodic, la loc vizibil, de regulă la avizierul catedrei sau comisiei metodice de educaţie fizică şi sport, rezultatele obţinute de elevii unităţii de învăţământ în cadrul concursurilor sau competiţiilor la care au participat.

Capitolul III

Participarea elevilor la activităţile de educaţie fizică şi sport

în funcţie de starea lor de sănătate

Art.8 Funcţia principală a educaţiei fizice şi sportului este de a optimiza sănătatea elevilor, folosind mijloace, metode şi tehnologii diferenţiate, astfel încât de efectele acestor activităţi să beneficieze toţi elevii, indiferent de nivelul aptitudinilor sau al capacităţilor de mişcare.

Art.9 Participarea elevilor la activităţile de educaţie fizică şi sport este condiţionată de prezentarea avizului medical “apt pentru efort fizic”.

Art.10 Metodologia privind eliberarea scutirilor medicale de la orele de educaţie fizică şi sport pentru elevi şi Baremul medical cuprinzând afecţiunile pentru care se acordă scutirile medicale de la orele de educaţie fizică şi sport, aprobate prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului și sportului, sunt obligatorii pentru toate unităţile de învăţământ.

Art.11 Scutirile medicale de la orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport se eliberează de către medicul unităţii de învăţământ, iar în lipsa acestuia de către medicul de familie al elevului şi se consemnează pe Adeverinţa medicală, al cărei formular tipizat este aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii publice.

Art.12 (1) Scutirile medicale de la orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport pot fi:

a)    anuale: totale și parţiale;

b)   semestriale: totale și parţiale;

c)    temporare, pe durate mai mici decât un semestru: totale și parţiale.

(2) Scutirile anuale şi semestriale se acordă:

a)    elevilor inapţi total pentru orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport, care nu primesc notă la această disciplină; la recomandarea medicului, consemnată pe verso-ul adeverinţei medicale, elevii în cauză pot efectua în cadrul orelor sau lecţiilor de educaţie fizică şi sport unele elemente uşoare de dezvoltare fizică;

b)   elevilor inapţi total pentru orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport, care nu primesc notă la această disciplină, dar au recomandarea, consemnată pe adeverinţa medicală, de a efectua exerciţii de recuperare medicală în cabinete medicale sau în unităţi sanitare de specialitate; aceşti elevi vor prezenta profesorului de educaţie fizică, la sfârşitul fiecărei luni, o dovadă privind efectuarea programului de recuperare eliberată de unitatea sanitară în care a efectuat recuperarea; pentru elevii care învaţă în localităţi fără posibilităţi de recuperare medicală, medicii specialişti care îi dispensarizează vor consemna în adeverinţa medicală de scutire programul de exerciţii pe care elevul îl va efectua în orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport sub supravegherea profesorului de educaţie fizică şi sport;

c)    elevilor inapţi parţial, numai pentru unele dintre activităţile incluse în orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport, elevi care primesc notă la această disciplină de învăţământ; tipurile de exerciţii fizice contraindicate medical vor fi consemnate pe verso-ul adeverinţei medicale.

(3) Scutirile temporare se acordă:

a)    elevilor inapţi total pentru orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport, care nu sunt notaţi în perioada pentru care s-a eliberat scutirea;

b)   elevilor inapţi parţial, pentru unele dintre activităţile incluse în orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport, care sunt notați, în perioada pentru care s-a eliberat scutirea, la celelalte activităţi incluse în orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport.

Art.13 Scutirile medicale de la orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport nu pot fi eliberate retroactiv, ele fiind valabile din ziua acordării lor, cu excepţia situaţiei în care elevul, din cauză de boală, a absentat la toate disciplinele de învăţământ.

Art.14 Participarea elevilor la activităţile de educaţie fizică şi sport, în funcţie de starea lor de sănătate se face astfel:

a)    copiii, elevii sau părinţii acestora au obligaţia de a prezenta cadrului didactic care predă disciplina educaţie fizică şi sport, la începutul fiecărui an şcolar, avizul medical cu specificaţia “apt pentru efort fizic în anul şcolar …..”; acest aviz poate fi eliberat de către medicul de familie, de medicul de circumscripţie, de unitatea sanitară, purtând obligatoriu semnătura, parafa medicului şi ştampila unităţii sau cabinetului;

b)   copiii sau elevii care nu prezintă avizul medicului ca fiind apţi pentru efort fizic, vor fi primiţi la lecţii, vor fi obligaţi să ocupe un loc pe bancă, scaun sau saltea şi nu vor depune niciun efort fizic; ei sunt sub supravegherea cadrului didactic şi nu vor fi consemnaţi ca absenţi. Această procedură va fi continuată până la prezentarea avizului, iar dacă situaţia se prelungeşte de-a lungul întregului semestru, elevul va rămâne cu situaţia şcolară neîncheiată. Cadrele didactice care predau educaţia fizică au obligaţia de a informa din timp, după caz, profesorii pentru învățământ preșcolar, profesorii pentru învățământ primar şi diriginţii asupra unor asemenea cazuri;

c)    pentru elevii scutiţi medical semestrial sau anual, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în semestrul ...” sau „scutit medical în anul şcolar ...”, specificându-se documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia;

d)   adeverinţele medicale pentru scutirea de la orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport se păstrează, pe tot parcursul anului şcolar, de către personalul didactic de predare a disciplinei;

e)    elevii inapţi total, scutiţi medical de la orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport, au obligaţia de a fi prezenţi la acestea în ţinuta vestimentară pe care o doresc, având încălţăminte adecvată lecţiilor desfăşurate în sală; absenţele lor de la aceste ore se consemnează în catalog şi generează efectele prevăzute de legislaţia în vigoare;

f)    în timpul orei sau lecţiei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic poate atribui elevilor scutiţi medical sarcini organizatorice, pentru o firească integrare în colectiv: arbitraj, cronometrare, măsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului, distribuirea şi recuperarea de material didactic, montarea şi demontarea instalaţiilor sportive uşoare etc.;

g)   în cazul în care un elev scutit temporar, total sau parţial, a primit minimum două note sau calificative pe semestru în perioada cât a fost apt, acestuia i se va încheia media semestrială la disciplina educație fizică;

h)   dacă un elev este scutit medical, fiind inapt total pe un semestru, media anuală este media sau calificativul obţinut în semestrul în care a fost apt;

i)     în clasele, şcolile generale sau liceele cu program sportiv integrat, elevii cu scutiri medicale, declaraţi inapţi total pe întregul an şcolar, vor fi declaraţi inapţi pentru acest profil şi îndrumaţi spre alte profiluri sau tipuri de școli, cu excepţia elevilor din clasele terminale;

j)     la fiecare lecţie sau activitate de educaţie fizică, cadrul didactic se va informa, în etapa de organizare a colectivului, asupra stării momentane de sănătate a elevilor, luând măsurile care se impun, în cazul unui sau unor elevi care reclamă un disconfort fizic; în acest caz elevii vor fi reţinuţi de la efort, trimişi la cabinetul medical etc.;

k)   în procesul verbal de protecţia muncii care va fi prelucrat de cadrul didactic şi semnat de elevi la începutul anului școlar, va exista cerinţa ca elevii care simt deteriorări ale stării de sănătate pe parcursul lecţiei, de tipul: ameţeli, senzaţii de vomă, dureri acute, sufocări etc., să anunţe  imediat profesorul.

Capitolul IV

Organizarea şi desfăşurarea activităţii de selecţie şi iniţiere a elevilor cu aptitudini pentru practicarea sportului de performanţă în cadrul unităţilor de învăţământ

cu program sportiv

Art.15 (1) Selecţia reprezintă activitatea desfăşurată permanent de specialiştii domeniului în vederea depistării elevilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea sporturilor.

(2) Selecţia se realizează pe baza criteriilor, testelor şi probelor adecvate fiecărei discipline sportive. Criteriile sunt de natură biologică, motrică, psihologică şi socială. În cadrul acestora se stabilesc teste, probe şi norme metodologice.

(3) Activitatea de selecţie şi iniţiere cuprinde fazele iniţială şi intermediară.

Art.16 (1) În vederea organizării şi desfăşurării activităţii de selecţie şi iniţiere a elevilor cu aptitudini pentru practicarea sportului de performanţă trebuie respectate următoarele cerințe:

a)    copiii sau elevii să aibă o stare optimă de sănătate;

b)   selecţia să se realizeze în etapa de vârstă optimă;

c)    să fie utilizate teste, probe şi baremuri elaborate științific, pentru fiecare disciplină sportivă;

d)   personalul didactic implicat în activităţi de selecţie şi iniţiere să evite verdictele radicale privind perspectivele de evoluţie în plan sportiv şi atitudinal;

e)    să fie valorificată tradiţia sportivă din unitatea de învăţământ;

f)    personalul didactic implicat în activităţi de selecţie şi iniţiere să colaboreze permanent cu profesorii de educaţie fizică ce au obligaţia profesională de a semnala existenţa unor elevi talentaţi.

(2) Personalul didactic implicat în activităţi de selecţie şi iniţiere va folosi următoarele căi de depistare sau selecţie:

(i)   asistenţe la lecţiile de educaţie fizică;

(ii) analiza rezultatelor obţinute la susţinerea probelor de evaluare aplicate de profesorul clasei;

(iii)   convorbiri cu învăţătorii, profesorii, diriginţii şi familiile copiilor;

(iv)   organizarea de concursuri între clase la disciplinele sportive/probele pentru care se intenţionează să se selecţioneze elevii;

(v)  organizarea unor concursuri de selecţie la care să poată participa elevii dintr-o anumită zonă sau dintr-un anumit cartier;

(vi)   desfăşurarea unor antrenamente cu grupele selecţionate, în şcoala de care aparţin elevii sau pe o bază sportivă apropiată;

 (3) După selecţionare, se vor organiza grupe incluse în stadiul I, antrenamentul de bază orientat, programându-se un număr de lecţii adecvat nivelului de pregătire al elevilor, de regulă o lecţie la 2-3 zile, în funcţie de cerinţele fiecărei discipline sportive.

(4) Potrivit reglementărilor  în vigoare, activitatea sportivă de performanţă se desfăşoară în cadrul unităţilor de învăţământ cu program sportiv suplimentar sau integrat, fiecare dintre acestea organizându-şi activitatea potrivit unor regulamente proprii.

(5) La învăţământul sportiv integrat, selecţia se realizează pe bază de concurs, prin susţinerea unor probe de aptitudini potrivit cu specificul disciplinelor pentru care se organizează clasa respectivă. Selecţia trebuie să fie realizată la niveluri de exigenţă superioare, întrucât elevii, odată admişi în cadrul unui nivel de învăţământ, vor fi cuprinşi în grupe a căror stabilitate va asigura programarea ştiinţifică a pregătirii.

Capitolul V

Măsuri pentru prevenirea şi evitarea accidentelor în timpul

activităţilor de educaţie fizică şi sport

Art.17 Prevenirea şi evitarea accidentelor în timpul activităţilor de educaţie fizică şi sport implică măsuri diferenţiate, în funcţie de etapa de desfăşurare: înaintea începerii, pe parcursul desfăşurării şi în încheiere. Măsurile preventive intră în atribuţia conducerii unităţii de învăţământ, a cadrelor didactice care conduc activităţile de educaţie fizică şi sport, a elevilor şi a părinţilor acestora.

Art.18 Conducerea unităţii de învăţământ şi personalul administrativ au următoarele atribuţii:

a)    asigurarea spaţiilor necesare pentru organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport, atât în aer liber cât şi în interior;

b)   amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de lucru, prin asigurarea unor suprafeţe ale terenurilor care să nu favorizeze alunecarea, derapajele sau împiedicarea acţiunilor motrice;

c)    dotarea spaţiilor de lucru cu instalaţii funcţionale şi asigurate corespunzător;

d)   amenajarea şi asigurarea spaţiilor pentru sărituri şi aterizări;

e)    asigurarea spaţiilor sau vestiarelor necesare echipării elevilor, separat pentru fete şi băieţi, precum şi a instalaţiilor sanitare necesare, cu funcţionalitate permanentă;

f)    asigurarea corpurilor de iluminat, bine protejate;

g)   asigurarea instalaţiilor de aerisire a spaţiilor de desfăşurare a activităţilor;

h)   igienizarea sistematică, de două ori pe zi sau de câte ori este necesară, a spaţiilor destinate activităţilor de educaţie fizică şi sport;

i)     protejarea ferestrelor cu grilaje de protecţie bine fixate;

j)     protejarea tablourilor electrice şi a altor instalaţii din interior;

k)   protejarea corespunzătoare a întrerupătoarelor şi prizelor;

l)     dotarea catedrei de educaţie fizică cu un dulap sanitar care să conţină materiale şi produse medicale, necesare acordării primului ajutor.

Art.19 Atribuţiile personalului didactic sunt următoarele:

a)    la începutul fiecărui semestru:

(i)   planificarea și realizarea primei lecții de educaţie fizică ca lecţie teoretică, în care se vor prezenta normele de sănătate şi securitate a muncii, elevii semnând un proces verbal în acest sens, în care se consemnează că au luat la cunoştinţă de prevederile privind protecţia în timpul activităţilor de educaţie fizică şi sport;

b)   înaintea începerii activităţii:

(i)   verificarea permanentă a respectării normelor de sănătate şi securitate a muncii în activităţile cu elevii;

(ii) verificarea funcţionalităţii instalaţiilor şi aparatelor ce urmează a fi folosite, eliminându-se orice cauză de producere a unor accidente;

(iii)   verificarea echipamentului sportiv corespunzător al elevilor, potrivit condiţiilor materiale şi climatice în care se organizează activitatea;

(iv)   asigurarea condiţiilor pentru aplicarea operativă a mijloacelor de prim ajutor, în cazul producerii unor accidente;

(v) dispunerea adecvată, în spaţiul de lucru, a materialelor didactice necesare lecţiei, astfel încât acestea să nu poată fi utilizate, necontrolat, de elevi;

c)    pe parcursul desfăşurării lecţiei:

(i)   verificarea stării de sănătate a elevilor, trecându-i în repaus pe cei cu simptome nefavorabile desfăşurării activităţii;

(ii) asigurarea permanentă a disciplinei, prevenind ieşirile necontrolate;

(iii)   acordarea, după caz, a asistenţei, sprijinului sau ajutorului, potrivit conţinuturilor şi nivelului de instruire;

(iv)   evitarea programării unor eforturi solicitante în condiţii climatice nefavorabile;

(v)  supravegherea atentă a situaţiilor în care se supraaglomerează spaţiul de desfăşurare a activităţii cu obiecte, materiale şi instalaţii sportive;

(vi)   asigurarea desfăşurării activităţii didactice numai în spaţii care pot fi permanent supravegheate;

d)   la încheierea lecţiei:

(i)   supravegherea părăsirii spaţiului de desfăşurare a activităţii de către elevi.

Art.20 Elevii care participă la activităţile de educaţie fizică şi sport au următoarele obligaţii:

a)    să prezinte la începutul fiecărui an şcolar avizul medical cu specificaţia “apt pentru efort fizic în anul şcolar …..”;

b)   să respecte  prevederile referitoare la statutul de „scutit medical”, atunci când este cazul;

c)    să respecte integral normele de sănătate şi securitate a muncii pentru care au semnat procesul verbal;

d)   să fie prezenţi, la timp şi să nu părăsească locul unde se desfăşoară lecţiile fără acordul cadrului didactic;

e)    să efectueze numai exerciţiile indicate de cadrul didactic;

f)    să solicite, după caz, explicaţii suplimentare, sprijin sau ajutor pentru execuţiile cu grad ridicat de dificultate;

g)   să semnaleze cadrului didactic problemele apărute în funcţionarea aparatelor şi instalaţiilor sportive;

h)   să respecte regulile stabilite pentru participarea în concursuri şi întreceri;

i)     să întrerupă exerciţiile şi să anunţe imediat cadrul didactic, dacă manifestă tulburări privind starea de sănătate;

j)     să utilizeze echipamentul sportiv adecvat în lecţii;

k)   să nu intre în spaţiul de desfăşurare a lecţiei fără a avea acordul cadrului didactic.

Art.21 În activitatea sportivă de performanţă, la începutul fiecărui semestru, prima lecţie de antrenament/pregătire sportivă practică va fi lecţie teoretică, în care se vor prezenta normele de sănătate şi securitate a muncii, elevii semnând un proces verbal în acest sens, în care se consemnează că au luat la cunoştinţă de prevederile privind protecţia activităţilor de educaţie fizică şi sport.

Art.22 Măsurile privind prevenirea şi evitarea accidentării elevilor cuprinşi în activitatea sportivă de performanţă sunt următoarele:

a)    asigurarea măsurilor de prim ajutor şi/ sau a asistenţei medicale, în timpul antrenamentelor şi competiţiilor sportive;

b)   cunoaşterea de către elevii sportivi a măsurilor de autoprotecţie;

c)    verificarea funcţionalităţii şi utilizarea, în antrenamente, a instalaţiilor şi aparatelor ce urmează a fi folosite, eliminându-se orice cauză de producere a unor accidente;

d)   informarea asupra stării de sănătate a elevilor sportivi, înaintea începerii lecţiei de antrenament;

e)    acordarea, după caz, a asistenţei, sprijinului sau ajutorului, potrivit conţinuturilor şi nivelului de instruire;

f)    asigurarea echipamentului de protecţie specific disciplinelor sportive.

Capitolul VI

Amenajarea, dotarea şi întreţinerea

bazelor sportive şcolare

Art.23 (1) Fiecare unitate de învăţământ, are obligaţia să amenajeze, cu sprijinul organelor administraţiei locale, a unor sponsori şi din propriile fonduri, să dezvolte şi să asigure funcţionalitatea necesară bazei sportive proprii, atât pentru activitatea organizată în aer liber cât şi pentru cea din interior, asigurând astfel condiţiile optime pentru realizarea obiectivelor înscrise în programele şcolare şi activităţile sportive extracurriculare.

(2) Structura bazei sportive, amenajate în aer liber, se adaptează disponibilităţilor spaţiului existent, inclusiv cel din curţile interioare. În funcţie de aceste condiţii, se vor amenaja:

a)    pistă pentru alergări, cu 2-3 culoare, pe distanţe de 25-30m sau 50-60m;

b)   groapă cu nisip pentru sărituri;

c)    spaţii marcate pentru săritura în lungime de pe loc;

d)   spaţii pentru aruncarea mingii de oină, cu marcaje transversale la 15 – 20 – 25 – 30 – 40m şi, după caz, un spaţiu pentru aruncarea greutăţii, plasat separat, în extremitatea bazei sportive, ferit de circulaţia elevilor;

e)    pistă pentru un traseu specific alergării de rezistenţă, cu marcaje vizibile pe: obiecte, pomi, pereţi etc.

f)    două terenuri separate pentru jocurile sportive cu marcaje suprapuse: handbal – fotbal, baschet – volei, sau separate, potrivit spaţiilor avute la dispoziţie; acestea vor fi delimitate sau îngrădite, evitând circulaţia elevilor care nu participă la lecţii.

(3) În interior, în lipsa spaţiilor cu destinaţii specifice, adică săli de sport, conducerea unităţii de învăţământ va asigura un alt spaţiu, minimum o sală de clasă, care se va amenaja, dota şi utiliza în exclusivitate pentru lecţiile de educaţie fizică.

Art.24 (1) În cazul dotării bazelor sportive şcolare trebuie avute în vedere următoarele:

a)    în aer liber, pe lângă instalaţiile sportive specifice fiecărui tip de activitate, ca de exemplu jocuri sportive sau atletism, se recomandă şi instalarea unor bare de tracţiune, dar și dotarea cu blocstarturi, cronometre, rulete;

b)   în interior, săli de gimnastică sau săli de sport, dotarea se realizează cu aparate, instalaţii, obiecte şi alte mijloace de învăţământ care să permită exersarea frontală, cum ar fi: bastoane de gimnastică, corzi de sărituri, jaloane, cercuri etc.

(2) Principalele instalaţii şi aparate sunt prevăzute în normativele de dotare minimală, aprobate prin reglementările în vigoare.

(3) În situaţia când se organizează două lecţii concomitent, conduse de doi profesori, în activitatea de dotare trebuie să se aibă în vedere posibilitatea de utilizare simultană a unor aparate şi obiecte.

(4) Pentru predarea jocurilor sportive, este necesar ca fiecare cadru didactic să dispună de un număr mare de mingi, de preferință una la doi elevi, în scopul obţinerii unei densităţi motrice optime a lecţiei.

Art.25 Pentru întreţinerea bazelor sportive şcolare, trebuie avute în vedere următoarele:

a)    baza sportivă pe care se desfăşoară activitatea trebuie verificată zilnic de fiecare cadru didactic; acesta trebuie să solicite, după caz, personalului de îngrijire şi de întreţinere, asigurarea curăţeniei, completarea nisipului din groapa de sărituri, remedierea unor eventuale defecţiuni apărute la nivelul instalaţiilor şi aparatelor din dotare;

b)   fiecare cadru didactic are datoria de a folosi şi întreţine, în bună stare, materialele utilizate în comun cu colegii de specialitate;

c)    fiecare cadru didactic trebuie să acorde o atenţie sporită modului de utilizare a materialelor sportive de către elevi, în scopul propus şi în condiţii de asigurare a integrităţii corporale, evitând producerea de accidente.

Capitolul VII

Baza sportivă şi dotarea materială

pentru învăţământul sportiv integrat şi suplimentar

Art.26 Alături de selecţie, existenţa şi calitatea bazelor sportive, dotate corespunzător realizării obiectivelor sportive propuse, constituie principalele pârghii de obţinere a unor rezultate de un nivel ridicat.

Art.27 Baza sportivă trebuie să fie disponibilă la ore potrivite şi situată la distanţe care să permită elevilor sportivi participarea eficientă la procesul de instruire.

Art.28 Bazele sportive utilizate de unităţile de învăţământ cu program sportiv integrat și suplimentar pot fi:

a)    baze sportive proprii, cu dotări speciale;

b)   baze sportive aparţinând unităţilor de învăţământ fără profil sportiv, folosite de acestea în comun cu anumite secţii din învăţământul sportiv suplimentar, pentru secţii care nu necesită dotări deosebite, cum este cazul jocurilor sportive;

c)    baze sportive aparţinând altor cluburi sau instituţii, utilizate pe baza unor protocoale de colaborare sau prin închiriere.

Art.29 Pentru realizarea obiectivelor unităţilor sportive şcolare, cu deosebire a celor din învăţământul sportiv suplimentar, se impun următoarele măsuri:

a)    punerea la dispoziţia secţiilor sportive din unitățile de învăţământ cu program sportiv suplimentar, în mod gratuit, a bazelor sportive disponibile, în special săli de sport, care aparțin celorlalte unităţi de învăţământ;

b)   continuarea realizării unor baze sportive proprii la cluburile sportive şcolare, cu deosebire pentru disciplinele sportive care impun dotări speciale;

c)    optimizarea structurii secţiilor din învăţământul sportiv suplimentar, în concordanţă cu posibilităţile reale de a asigura stabilitatea: număr de cadre didactice, număr de posturi specifice, număr de grupe de pregătire etc.

Capitolul VIII

Cerinţe deontologice privind

activitatea personalului didactic de predare

Art.30 Personalul didactic de predare trebuie să cunoască drepturile şi obligaţiile legale în vigoare ce îi revin în unitatea de învăţământ în care funcţionează.

Art.31 (1) În relaţiile cu clasa/grupa de elevi, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a)    să aibă o ţinută morală demnă, concordantă cu valorile educaţionale transmise elevilor;

b)   să aibă un comportament responsabil, concretizat prin respect şi consideraţie faţă de elevi;

c)    să aibă echipament sportiv adecvat şi decent, impecabil sub aspect igienic;

d)   să aibă aspect fizic îngrijit;

e)    să aibă o stare psihică caracterizată de bună dispoziţie şi optimism, stimulativă pentru activitatea elevilor;

f)    să manifeste disponibilitate totală pentru susţinerea fiecărui elev, corespunzător caracteristicilor sale, în dobândirea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor.

(2) În conformitate cu prevederile legale în vigoare, personalul didactic de predare îi sunt interzise:

a)    afectarea imaginii publice, viaţa intimă, privată şi familială a elevului;

b)   aplicarea de pedepse corporale, precum şi agresarea verbală sau fizică a elevilor;

c)    condiţionarea prestaţiei didactice la clasă sau a evaluării elevilor, de obţinerea oricărui tip de avantaje de la elevi sau de la părinţii acestora;

d)   orice altă acţiune care ar putea leza statutul de cadru didactic sau ar dăuna prestigiului unității de învățământ.

(3) Pentru buna desfășurare a procesului de învățământ, personalul didactic de predare trebuie să realizeze următoarele activități: 

a)    prezentarea la fiecare clasă a sistemului de evaluare, inclusiv cu exemplificări practice, a eşalonării susţinerii probelor de evaluare şi a scalelor de notare, a posibilelor opţiuni în alegerea instrumentelor de evaluare; se vor prezenta şi categoriile de conţinuturi care vor face obiectul notării curente;

b)   conştientizarea elevilor asupra necesităţii obţinerii şi prezentării avizului medical şi consecinţele lipsei acestuia;

c)    prelucrarea cu elevii fiecărei clase, a prevederilor regulamentare privind frecvenţa la lecţii, precizând numărul de absenţe nemotivate care conduc la scăderea notei la purtare, la emiterea preavizului de exmatriculare sau la exmatriculare;

d)   înregistrarea la fiecare lecţie, a absenţelor în caietul personal şi în catalog;

e)    realizarea evaluării în faţa întregului colectiv al clasei, făcând publică nota sau calificativul acordat;

f)    acţionarea în conformitate cu prevederile legale, în situaţiile de deteriorare a instalaţiilor, aparatelor, materialelor didactice specifice, a mobilierului şi a instalaţiilor electrice sau sanitare, ca urmare a unui comportament necorespunzător al elevilor.

Art.32 În relaţiile cu profesorii pentru învățământ primar sau diriginţii claselor, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a)    să exercite activ calitatea de membru al consiliului clasei, exprimându-şi opinia motivată asupra situaţiei şcolare sau disciplinare a elevilor;

b)   să informeze prompt profesorii pentru învățământ primar sau diriginţii claselor asupra comportamentelor atipice ale unor elevi;

c)    să participe, după caz, la şedinţele cu părinţii;

d)   să informeze sau să solicite sprijinul profesorului pentru învățământ primar sau dirigintelui, în organizarea unor activităţi sportiv-turistice.

Art.33 În relaţia cu responsabilul catedrei sau comisiei metodice, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele sarcini:

a)    prezența şefului de catedră, la termenele stabilite, a documentelor de planificare şi de proiectare didactică, pentru clasele la care este normat;

b)   propunerea acţiunilor sau activităţilor specifice care urmează a fi cuprinse în programul de activitate al catedrei;

c)    îndeplinirea, cu responsabilitate, a sarcinilor specifice care îi revin din planul de activitate al catedrei;

d)   prezentarea rapoartelor scrise asupra rezultatelor obţinute în plan didactic, educativ şi competiţional, cu clasele la care este normat;

e)    informarea curentă a şeful catedrei asupra oricărui eveniment, pozitiv sau negativ, intervenit în activitatea sa;

f)    informarea conducerii unităţii de învăţământ, în timp optim, asupra oricărei indisponibilităţi de a fi prezent la lecţii;

g)   respectarea dreptului de îndrumare şi control a şefului de catedră.

Art.34 În relaţia cu colegii de catedră, din punct de vedere comportamental, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a)    disponibilitate de colaborare;

b)   respect reciproc;

c)    solidaritate;

d)   onestitate şi corectitudine.

Art.35 În relaţia cu conducerea unităţii de învăţământ, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a)    participarea sistematică şi activă la şedinţele consiliului profesoral;

b)   aplicarea hotărârilor consiliului profesoral sau consiliului de administraţie;

c)    îndeplinirea cu responsabilitate a atribuţiilor primite ca membru în comisiile constituite în unitatea de învăţământ;

d)   respectarea dreptului de îndrumare şi control al directorului unităţii de învăţământ.

Art.36 În relaţiile cu organismele de specialitate constituite la nivel de sector, localitate sau judeţ, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a)    respectarea dreptului de îndrumare şi control al inspectorului şcolar de specialitate şi al profesorilor metodişti numiţi de acesta;

b)   participarea activă şi sistematică la acţiunile cercurilor pedagogice teritoriale, angajându-se în susţinerea de lecţii demonstrative, referate şi comunicări ştiinţifice, prezentări de documente de planificare, de proiectare didactică sau de evaluare;

c)    participarea activă la şedinţele comisiei pe disciplină sportivă care organizează fazele locale ale competiţiilor sportive şcolare;

d)   exprimarea disponibilităţii de a participa la activităţile de evaluare externă organizate de inspectoratele şcolare, în calitate de evaluator la disciplina educaţie fizică şi sport sau de asistent la probele susținute la alte discipline, cât şi în calitate de secretar sau vicepreşedinte al comisiilor de examen sau concurs;

e)    studierea ofertelor de perfecţionare profesională ale casei corpului didactic şi participarea la forme de perfecţionare.

Capitolul IX

Activitatea catedrei, respectiv a comisiei metodice

Art.37 Catedrele sau comisiile metodice se constituie din minimum patru membri, care predau aceeaşi disciplină de studiu. În situaţiile în care disciplina educaţie fizică şi sport este predată de mai puţin de 4 cadre didactice, catedra sau comisia metodică se constituie din cadrele didactice care predau discipline înrudite sau predau discipline din alte arii curriculare.

Art.38 În învăţământul preşcolar şi primar, catedrele sau comisiile metodice, se pot constitui pe grupe sau ani de studiu, de acelaşi nivel, pe grupe sau clase de niveluri apropiate sau pe întreg ciclul de învăţământ, în funcţie de numărul de cadre didactice.

Art.39 (1) În unităţile de învăţământ sportiv, cu program integrat sau cu program suplimentar, ca unităţi independente,  catedrele sau comisiile metodice se vor constitui astfel:

a)    din minimum trei profesori sau antrenori care predau aceeaşi disciplină sportivă;

b)   din minimum trei profesori sau antrenori care predau discipline înrudite, ca de exemplu: catedra de jocuri sportive sau de sporturi individuale etc.

(2) În cazul în care nu sunt întrunite condiţiile privind minimum de membri care pot constitui o catedră sau comisie metodică, aceasta se constituie din toate cadrele didactice sau antrenorii, indiferent  de disciplina sportivă predată.

Art.40 În unităţile de învăţământ în care funcţionează clase cu program sportiv integrat şi secţii de club sportiv școlar, cadrele didactice sau antrenorii care predau la aceste clase/ secţii, se constituie în catedre sau comisii metodice astfel:

a)    dacă există minimum trei profesori sau antrenori care predau aceeaşi disciplină sportivă sau alte discipline sportive, se va constitui o catedră;

b)   dacă există cel mult doi profesori sau antrenori, aceştia vor fi integraţi în catedra sau comisia metodică de educaţie fizică a unităţii de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea.

Art.41 Atribuţiile catedrei/comisiei metodice sunt următoarele:

a)    elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii de învăţământ, cuprinzând:

(i)   obiectivele şi strategia predării disciplinei, în condiţiile concrete existente în unitatea de învăţământ; se vor face referiri concrete privind disciplinele sportive care vor fi predate cu caracter obligatoriu,  prevăzute de programe, opţional sau alternative;

(ii) formele şi conţinuturile activităţii didactice propuse pentru curriculumul la decizia şcolii;

(iii)    după caz, formele şi conţinuturile activităţii didactice propuse pentru curriculumul diferenţiat;

(iv)    numărul şi conţinuturile orelor de ansamblu sportiv;

(v) disciplinele sportive şi numărul de ore necesare pentru pregătirea formaţiilor sportive reprezentative, obiectivele de performanţă ale acestora;

(vi)    structura şi eşalonarea activităţilor sportiv- turistice pe parcursul anului şcolar;

b)   elaborează programele de activităţi semestriale, cu termene şi responsabilităţi, nominalizând componentele prevăzute în oferta educaţională,  la care se adaugă:

(i)   creşterea eficienţei activităţii didactice prin lecţii deschise, dezbateri tematice etc.;

(ii) perfecţionarea continuă şi periodică a cadrelor didactice prin documentare şi prezentare de referate metodice, interasistenţe şi schimburi de experientă, organizare şi participare la sesiuni de comunicări, referate ştiinţifice, susţinerea examenelor de definitivat şi grade didactice, participarea la cursuri de perfecţionare;

(iii)    optimizarea planificării şi proiectării didactice prin prezentarea şi dezbaterea documentelor de planificare şi proiectare specifice, respectiv: eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare, planul calendaristic semestrial, proiectarea unităţii de învăţare şi proiectul didactic;

(iv)    prezentarea şi dezbaterea sistemelor de evaluare pe clase, respectiv instrumentele de evaluare, caracterul obligatoriu sau alternativ al acestora, eşalonarea pe semestre şi criteriile de stabilire a scalelor de evaluare;

(v)  soluţiile de evaluare pentru elevii aflaţi în situaţii speciale precum cele morfologice, motrice și de sănătate;

(vi)    acţiunile sportive cu caracter de masă înscrise în calendarul competiţional anual;

(vii)  acţiunile sportive oficiale cuprinse în calendarul olimpiadelor naţionale ale sportului şcolar la care au fost înscrise formaţiile sportive reprezentative ale unităţii de învăţământ;

(viii)    activităţile turistice şi serbările sportive;

(ix)    informarea curentă şi periodică a elevilor şi a celorlalte cadre didactice prin avizierul catedrei;

(x)  programarea după caz a activităţilor de pregătire specială a elevilor pentru probele de aptitudini solicitate de admiterea în cicluri de învăţământ superioare sau de finalizare a studiilor.

Art.42 Catedrele sau comisiile metodice sunt conduse de un şef de catedră sau comisie metodică, numit de directorul unităţii de învăţământ, pe baza propunerilor primite din partea catedrei sau comisiei metodice.

Art.43 Atribuţiile şefului de catedră sau comisie metodică sunt următoarele:

a)    stabileşte atribuţiile fiecărui membru al catedrei sau comisiei metodice;

b)   evaluează activitatea şi propune consiliului de administraţie calificativul anual pentru fiecare membru al catedrei sau comisiei metodice;

c)    efectuează asistenţe la lecţiile, cu precădere la cadrele didactice stagiare şi la cele nou venite în unitatea de învăţământ;

d)   stabileşte şi monitorizează implementarea standardelor de calitate specifice disciplinei;

e)    elaborează informări asupra activităţii catedrei sau comisiei metodice, semestrial şi la cererea directorului, pe care le prezintă în consiliul profesoral;

f)    stabileşte graficul desfăşurării lunare a şedinţelor catedrei sau comisiei metodice şi elaborează tematica acestora;

g)   cultivă şi întreţine un climat de activitate favorabil performanţei didactice şi metodice;

h)   mediază eventualele situaţii conflictuale;

i)     solicită sprijinul directorului unităţii de învăţământ pentru respectarea de către echipa de întocmire a orarului, a cerinţelor motivate ale catedrei sau comisiei metodice, respectiv de utilizare  judicioasă a spaţiilor de lucru, a materialelor didactice şi a condiţiilor de activitate ale elevilor;

j)     colaborează cu personalul tehnic şi de îngrijire repartizat pentru întreţinerea bazei sportive;

k)   întocmeşte  referatele de necesitate şi le înaintează conducerii unităţii de învăţământ.

Capitolul  X

Activitatea asociaţiei sportive şcolare

Art.44 Activitatea sportivă din unitățile de învățământ se organizează în cadrul asociațiilor sportive școlare. Participarea la sistemul competițional pentru elevii din unitățile de învățământ se face exclusiv pe baza legitimației școlare și a avizului medical la zi.

Art.45 În cadrul fiecărei unități de învățământ se constituie ”Asociaţia sportivă școlară”. Constituirea asociației sportive școlare, structură sportivă fără personalitate juridică, dă dreptul acesteia la obținerea unui certificat de identitate sportivă, precum și la afilierea la asociațiile județeane/municipale, pe ramura de sport corespunzătoare, în vederea participării la competițiile sportive oficiale locale. Afilierea la asociațiile județeane/municipale, pe ramura de sport conferă asociațiilor sportive școlare drepturile și obligațiile prevăzute în statutele și regulamentele acestora.

Art. 46 Activitatea asociațiilor sportive școlare este coordonată de Federația Sportului Școlar și Universitar. Unitățile de învățământ au obligația să respecte în activitatea asociațiilor sportive școlare constituite în cadrul lor, reglementările metodologice ale Federației Sportului Școlar și Universitar.

Art.47 Activitatea asociaţiei sportive se organizează pe secţii sportive sau forme de activitate cu caracter recreativ, la care pot participa inclusiv cadrele didactice din unitatea de învăţământ respectivă și familiile elevilor cuprinși în unitatea de învățământ respectiv în asociația sportivă școlară.

Art.48 Catedra de educaţie fizică şi sport se implică în constituirea, conform prevederilor legale în vigoare, a asociațiilor sportive școlare și acordă consultanță de specialitate necesară desfășurării activității acestora.

Art.49 În cadrul asociaţiei sportive școlare, fiecare clasă îşi pregăteşte echipele care participă la activitățile sportive organizate la nivelul unității de învățământ.

Art.50 Sursele de finanțare ale asociațiilor sportive școlare, structuri sportive fără personalitate juridică, se asigură prin:

a)        aportul membrilor;

b)        repartizarea unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri și cheltuieli al unităților de învățământ în cadrul cărora s-au constituit;

c)        alte surse.

Art.51 În aprecierea anuală a activităţii profesorilor de educaţie fizică şi sport se va avea în vedere şi contribuţia acestora la organizarea timpului liber al elevilor, prin variate acţiuni cu specific sportiv, agreate de elevi.