SCRISOARE METODICĂ
LA ARIA CURRICULARĂ EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
I. Rolul educaţiei fizice şi sportului în învăţământul preuniversitar
Educaţia fizică şi sportul sunt componente ale educaţiei globale, prin conţinutul lor, influenţând sănătatea, creşterea şi dezvoltarea corpului, dezvoltând motricitatea, procesele şi fenomenele psihice şi favorizând socializarea. În acest context, funcţiile educaţiei fizice şi sportului sunt de natură biologică, motrică, psihologică şi socială, ceea ce corespunde conceptului de dezvoltare echilibrată şi integrată a personalităţii.
Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011 precizează că educaţia fizică şi sportul constituie disciplină de învăţământ. Legea educaţiei fizice şi sportului stabileşte că „educaţia fizică şi sportul sunt activităţi de interes naţional sprijinite de stat”. În consecinţă, în învăţământul preuniversitar educaţia fizică şi sportul figurează atât ca activităţi curriculare, cât şi ca activităţi extracurriculare.
Educaţia fizică este o formă de educaţie care valorifică mişcarea pentru dezvoltare corporală, comunicare, formare de deprinderi motrice şi atitudini favorabile privind practicarea exerciţiilor fizice pe tot parcursul vieţii.
Sportul este parte a culturii, fiind înţeles, încă de la începuturile sale, ca mijloc ideal pentru menţinerea stării de sănătate, pentru formarea corpului şi a caracterului, trăsătura sa principală fiind întrecerea, care stimulează dorinţa de afirmare şi, implicit, obţinerea unor performanţe.
Sportul este elementul valorizator în simbioza sa cu educaţia fizică, ambele activităţi devenind permanente pe întreaga perioadă de educare a tinerei generaţii.
Educaţia fizică şi sportul utilizează exerciţiul fizic ca mijloc de bază şi dispun de sisteme de mijloace specifice şi nespecifice de acţionare, de metode şi procedee metodice, de tehnologii şi de forme de organizare diferenţiate, în funcţie de obiectivele generale.
Obiectivele generale ale educaţiei fizice şi sportului sunt următoarele:
a) menţinerea stării optime de sănătate;
b) favorizarea proceselor de creştere şi de dezvoltare fizică armonioasă;
c) dezvoltarea capacităţii de mişcare prin formarea deprinderilor motrice şi prin optimizarea calităţilor motrice;
d) dezvoltarea echilibrată a laturilor personalităţii (cognitivă, afectivă şi volitivă);
e) formarea obişnuinţei de practicare sistematică a exerciţiilor fizice;
f) formarea capacităţii de integrare şi acţionare în grup;
g) însuşirea cunoştinţelor de bază proprii domeniului educaţiei fizice şi sportului.
II. Forme de organizare a activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar
Formele de organizare curriculară a activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar sunt următoarele:
a) ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
- activitatea de educaţie fizică cu grupa
b) ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
- lecţia de educaţie fizică
- lecţia de pregătire sportivă practică (clasele vocaţionale cu program sportiv)
- lecţia opţională
c) ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL
- lecţia de educaţie fizică
- lecţia de pregătire sportivă practică (clasele vocaţionale cu program sportiv)
- lecţia opţională
d) ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
- lecţia de educaţie fizică
- lecţia de pregătire sportivă teoretică, cls.XI-XII, clase vocaţionale cu program sportiv
- lecţia de pregătire sportivă practică, cls.IX-XII, clase vocaţionale cu program sportiv
- lecţia de atac şi apărare, cls.IX-XII, profil militar
e) ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPORTIV SUPLIMENTAR
- lecţia de pregătire sportivă practică/antrenament sportiv
În vederea organizării curriculare a activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar trebuie respectate următoarele cerinţe:
a) predarea acestor forme de organizare a activităţilor de educaţie fizică şi sport se realizează de către:
- educatoare/institutoare – pentru învăţământul preşcolar
- profesorul de educaţie fizică şi sport, sau, în lipsa acestuia, de învăţător/ institutor – pentru învăţământul primar
- profesorul de educaţie fizică şi sport – pentru învăţământul gimnazial şi liceal
- profesorul de educaţie fizică şi sport/antrenor – pentru învăţământul cu program sportiv suplimentar
b) activităţile de educaţie fizică şi sport se vor organiza şi desfăşura în conformitate cu prevederile programelor şcolare elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; pentru formele de organizare a activităţilor de educaţie fizică şi sport, care nu beneficiază de programe şcolare elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, catedrele metodice de educaţie fizică şi sport/profesorii de educaţie fizică şi sport au obligaţia de a le elabora şi a le supune avizării inspectorului şcolar de educaţie fizică şi sport;
c) pe parcursul semestrului al II-lea al fiecărui an şcolar, catedrele/ comisiile metodice de educaţie fizică şi sport/profesorii de educaţie fizică şi sport, în urma exprimării opţiunilor elevilor şi părinţilor acestora, vor stabili formele de activitate şi conţinuturile pentru care au optat elevii în cadrul curriculumului la decizia şcolii; opţiunile exprimate de fiecare clasă se vor înregistra la secretariatul unităţii de învăţământ şi vor fi înaintate spre aprobare conducerii acesteia.
Formele de organizare extracurriculară a activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar sunt următoarele:
a) ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
- gimnastica de înviorare – organizată zilnic
- momentul de înviorare
- întreceri sportive şi jocuri între grupe – organizate săptămânal
- activităţi turistice (minim una pe semestru)
- „KALOKAGATHIA” – Program naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport la preşcolari şi şcolarii mici.
- serbări sportiv-culturale organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar
- serbări sportive organizate la finalul fiecărui an şcolar, precum şi cu alte ocazii
b) ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
- gimnastica de înviorare – organizată zilnic
- momentul de înviorare
- întreceri sportive între clase – organizate săptămânal
- activităţi turistice (minim una pe semestru)
- „KALOKAGATHIA” – Program naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport la preşcolari şi şcolarii mici.
- serbări sportiv-culturale organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, prin Asociaţia Sportivă Şcolară
- concursuri/ competiţii organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, prin Asociaţia Sportivă Şcolară
- ansamblu sportiv
- lecţia de pregătire a formaţiilor sportive reprezentative ale unităţii de învăţământ
- cantonamente/ semicantonamente/ tabere de pregătire sportivă pentru elevii din învăţământul sportiv integrat, în vederea participării la concursurile/competiţiile prevăzute în calendarul competiţional oficial
- serbări sportive organizate la finalul fiecărui an şcolar, precum şi cu alte ocazii
c) ÎNVĂŢĂMÂNTUL GIMNAZIAL
- ansamblu sportiv
- lecţia de pregătire a formaţiilor sportive reprezentative ale unităţii de învăţământ
- activităţi turistice/orientare turistică (minim una pe semestru)
- concursuri/competiţii/campionate organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, prin Asociaţia Sportivă Şcolară
- cantonamente/semicantonamente/tabere de pregătire sportivă pentru elevii din învăţământul sportiv integrat, în vederea participării la concursurile/competiţiile prevăzute în calendarul competiţional oficial
- serbări sportive organizate la finalul fiecărui an şcolar precum şi cu alte ocazii
d) ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL
- ansamblu sportiv
- lecţia de pregătire a formaţiilor sportive reprezentative ale unităţii de învăţământ
- activităţi turistice/orientare turistică
- concursuri/competiţii/campionate organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, prin Asociaţia Sportivă Şcolară
- cantonamente/semicantonamente/tabere de pregătire sportivă pentru elevii din învăţământul sportiv integrat, în vederea participării la concursurile/competiţiile prevăzute în calendarul competiţional oficial
- serbări sportive organizate la finalul fiecărui an şcolar precum şi cu alte ocazii
e) ÎNVĂŢĂMÂNTUL SPORTIV SUPLIMENTAR
- activităţi de selecţie (cel puţin două activităţi pe an şcolar)
- cantonamente/semicantonamente/tabere de pregătire sportivă pentru elevii din învăţământul cu program sportiv suplimentar, în vederea participării la concursurile/ competiţiile prevăzute în calendarul competiţional oficial
f) PALATE ŞI CLUBURI ALE ELEVILOR/COPIILOR
- activităţi în cadrul cercurilor sportive
g) CENTRELE NAŢIONALE DE EXCELENŢĂ (pentru disciplinele sportive):
- lecţia de pregătire sportivă practică/antrenament sportiv
- activităţi de selecţie
- cantonamente/semicantonamente/tabere de pregătire sportivă pentru elevii din centrele naţionale de excelenţă, în vederea participării la concursurile/competiţiile prevăzute în calendarul competiţional oficial
În vederea organizării extracurriculare a activităţilor de educaţie fizică şi sport în învăţământul preuniversitar trebuie respectate următoarele cerinţe:
a) activităţile extracurriculare se vor organiza cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare, de către:
- educatoare/institutoare – pentru învăţământul preşcolar
- profesorul de educaţie fizică şi sport, sau, în lipsa acestuia, de învăţător/ institutor – pentru învăţământul primar
- profesorul de educaţie fizică şi sport – pentru învăţământul gimnazial şi liceal
- profesorul de educaţie fizică şi sport/antrenorul – pentru învăţământul cu program sportiv suplimentar
b) activităţile de educaţie fizică şi sport, organizate în regim extracurricular, trebuie să aibă un caracter diversificat şi continuu şi să cuprindă majoritatea copiilor/elevilor din unităţile de învăţământ;
c) conducerile unităţilor de învăţământ au obligaţia de a sprijini catedrele/ comisiile metodice de educaţie fizică şi sport/profesorii de educaţie fizică şi sport, în vederea înfiinţării asociaţilor sportive şcolare;
d) conducerile unităţilor de învăţământ au obligaţia de a sprijini înfiinţarea Cercurilor Olimpice;
e) catedrele/ comisiile metodice de educaţie fizică şi sport/profesorii de educaţie fizică şi sport, împreună cu factorii responsabili ai Asociaţiei Sportive Şcolare şi, după caz, ai Cercului Olimpic, vor elabora, anual/semestrial, Calendarul activităţilor sportive extracurriculare pe care îl vor supune aprobării conducerii unităţii de învăţământ. Calendarul activităţilor sportive extracurriculare va fi afişat, pentru elevi, la loc vizibil, de regulă la avizierul catedrei/ comisiei metodice de educaţie fizică şi sport;
f) toate cadrele didactice care predau disciplina educaţie fizică au obligaţia de a sprijini acţiunile de selecţie iniţiate de unităţile de învăţământ cu program sportiv integrat şi unităţile de învăţământ cu program sportiv suplimentar şi de a recomanda/semnala acestora, elevii cu disponibilităţi de practicare a sportului de performanţă;
g) catedrele/ comisiile metodice de educaţie fizică şi sport/profesorii de educaţie fizică şi sport vor afişa periodic, la loc vizibil, de regulă la avizierul catedrei/ comisiei metodice de educaţie fizică şi sport, rezultatele obţinute de elevii unităţii de învăţământ în cadrul concursurilor/ competiţiilor la care au participat.
III. Participarea elevilor la activităţile de educaţie fizică şi sport în funcţie de starea lor de sănătate
Funcţia principală a educaţiei fizice şi sportului este de a optimiza sănătatea elevilor, folosind mijloace, metode şi tehnologii diferenţiate, astfel încât de efectele acestor activităţi să beneficieze toţi elevii, indiferent de nivelul aptitudinilor sau al capacităţilor de mişcare.
Participarea elevilor la activităţile de educaţie fizică şi sport este condiţionată de prezentarea avizului medical “apt pentru efort fizic”. O situaţie particulară este aceea în care unii elevi sunt în incapacitate de a depune eforturi fizice, fiind scutiţi medical.
Metodologia privind eliberarea scutirilor medicale de la orele de educaţie fizică şi sport pentru elevi şi Baremul medical cuprinzând afecţiunile pentru care se acordă scutirile medicale de la orele de educaţie fizică şi sport, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei şi cercetării, sunt obligatorii pentru toate unităţile de învăţământ.
Scutirile medicale de la orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport se eliberează de către medicul unităţii de învăţământ, iar în lipsa acestuia de către medicul de familie al elevului şi se consemnează pe Adeverinţa medicală, al cărei formular tipizat este aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii.
Scutirile medicale de la orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport pot fi:
a) anuale (totale sau parţiale);
b) semestriale (totale sau parţiale);
c) temporare (totale sau parţiale), pe durate mai mici decât un semestru.
Scutirile anuale şi semestriale se acordă:
a) elevilor inapţi total pentru orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport, care nu primesc notă la această disciplină; la recomandarea medicului, consemnată pe verso-ul adeverinţei medicale, elevii în cauză pot efectua în cadrul orelor/lecţiilor de educaţie fizică şi sport unele elemente uşoare de dezvoltare fizică;
b) elevilor inapţi total pentru orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport, fără notă la această disciplină, dar cu recomandarea, consemnată pe adeverinţa medicală, de a efectua exerciţii de recuperare medicală în cabinete medicale sau în unităţi sanitare de specialitate; aceşti elevi vor prezenta profesorului de educaţie fizică, la sfârşitul fiecărei luni, o dovadă privind efectuarea programului de recuperare eliberată de unitatea sanitară în care a efectuat recuperarea; pentru elevii care învaţă în localităţi fără posibilităţi de recuperare medicală, medicii specialişti care îi dispensarizează vor consemna în adeverinţa medicală de scutire programul de exerciţii pe care elevul îl va efectua în orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport sub supravegherea profesorului de educaţie fizică şi sport;
c) elevilor inapţi parţial numai pentru unele dintre activităţile incluse în orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport, cu notă la această disciplină de învăţământ; tipurile de exerciţii fizice contraindicate medical vor fi consemnate pe verso-ul adeverinţei medicale.
Scutirile temporare se acordă:
a) elevilor inapţi total pentru orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport, fără a fi notaţi în perioada pentru care s-a eliberat scutirea;
b) elevilor inapţi parţial pentru unele dintre activităţile incluse în orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport, fiind notat, în perioada pentru care s-a eliberat scutirea, la celelalte activităţi.
Scutirile medicale de la orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport nu pot fi eliberate retroactiv, ele fiind valabile din ziua acordării lor, cu excepţia situaţiei în care elevul, din cauză de boală, a absentat la toate disciplinele de învăţământ.
În vederea participării elevilor la activităţile de educaţie fizică şi sport, în funcţie de starea lor de sănătate, trebuie respectate următoarele cerinţe:
a) elevii/copiii (părinţii acestora) au obligaţia de a prezenta cadrului didactic care predă disciplina educaţie fizică şi sport, la începutul fiecărui an şcolar, avizul medical cu specificaţia “apt pentru efort fizic în anul şcolar …..”; acest aviz poate fi eliberat de către medicul de familie, de medicul de circumscripţie, de unitatea sanitară, purtând obligatoriu semnătura, parafa medicului şi ştampila unităţii/cabinetului;
b) copiii/elevii care nu prezintă avizul medicului ca fiind apţi pentru efort fizic, vor fi primiţi la lecţii, vor fi obligaţi să ocupe un loc pe bancă/scaun/saltea şi nu vor depune niciun efort; ei sunt sub supravegherea cadrului didactic şi nu vor fi consemnaţi ca absenţi; această procedură va fi continuată până la prezentarea avizului, iar dacă situaţia se prelungeşte de-a lungul întregului semestru, elevul va rămâne cu situaţia şcolară neîncheiată; cadrele didactice care predau educaţia fizică au obligaţia de a informa învăţătorii şi diriginţii asupra unor asemenea cazuri;
c) pentru elevii scutiţi medical semestrial/anual, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în semestrul ...” sau „scutit medical în anul şcolar ...”, specificându-se documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia;
d) adeverinţele medicale pentru scutirea de la orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport se păstrează, pe tot parcursul anului şcolar, de către personalul didactic de predare a disciplinei;
e) elevii inapţi total, scutiţi medical de la orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport, au obligaţia de a fi prezenţi la acestea în ţinuta vestimentară pe care o doresc, având încălţăminte adecvată lecţiilor desfăşurate în sală; absenţele lor de la aceste ore se consemnează în catalog şi generează efectele prevăzute de legislaţia în vigoare;
f) în timpul orei/lecţiei de educaţie fizică şi sport, cadrul didactic poate atribui elevilor scutiţi medical sarcini organizatorice, pentru o firească integrare în colectiv: arbitraj, cronometrare, măsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului, distribuirea şi recuperarea de material didactic, montarea şi demontarea instalaţiilor sportive uşoare etc.;
g) în cazul în care un elev scutit temporar, total sau parţial, a primit minimum două note/calificative pe semestru în perioada cât a fost apt, se va încheia media semestrială.
h) dacă un elev este scutit medical, fiind inapt total pe un semestru, media anuală este media/calificativul obţinut în semestrul în care a fost apt;
i) în clasele/şcolile generale şi liceele cu program sportiv integrat, elevii cu scutiri medicale, declaraţi inapţi total pe întregul an şcolar, vor fi declaraţi inapţi pentru acest profil şi îndrumaţi spre alte profile/forme de şcolarizare, cu excepţia elevilor din clasele terminale (IV-VIII-XII);
j) la fiecare lecţie/activitate de educaţie fizică, cadrul didactic se va informa, în veriga de organizare a colectivului, asupra stării momentane de sănătate a elevilor, luând măsurile care se impun, în cazul unui/unor elevi care reclamă un disconfort fizic (elevii vor fi reţinuţi de la efort, trimişi la cabinetul medical etc.);
k) în procesul verbal de protecţia muncii care va fi prelucrat şi semnat de elevi, va exista cerinţa ca elevii care simt deteriorări ale stării de sănătate (ameţeli, senzaţii de vomă, dureri acute, sufocări etc.), pe parcursul lecţiei, să anunţe imediat profesorul.
IV. Organizarea şi desfăşurarea activităţii de selecţie şi iniţiere a elevilor cu aptitudini pentru practicarea sportului de performanţă în cadrul unităţilor de învăţământ cu program sportiv
Selecţia reprezintă activitatea desfăşurată permanent de specialiştii domeniului în vederea depistării elevilor cu aptitudini deosebite pentru practicarea sporturilor.
Selecţia se realizează pe baza criteriilor, testelor şi probelor adecvate fiecărei discipline sportive. Criteriile sunt de natură biologică, motrică, psihologică şi socială. În cadrul acestora se stabilesc teste, probe şi norme metodologice.
Activitatea de selecţie şi iniţiere cuprinde fazele iniţială şi intermediară.
Selecţia iniţială are drept scop concentrarea elevilor cu aptitudini pentru o anumită disciplină, parcurgând un demers didactic de iniţiere şi aderare la un program stabil de antrenament – stadiul I - antrenamentul de bază orientat (A.B.O.), caracterizat de continuitate.
Selecţia intermediară va marca începutul stadiului al II-lea - antrenamentul specializat sau specializarea timpurie (A.S.T.), potrivit cu disponibilităţile elevilor de a obţine cele mai bune performanţe în anumite discipline sportive/posturi în cadrul unor echipe/probe.
În vederea organizării şi desfăşurării activităţii de selecţie şi iniţiere a elevilor cu aptitudini pentru practicarea sportului de performanţă trebuie respectate următoarele cerințe:
a) copiii/ elevii să aibă o stare optimă de sănătate;
b) selecţia să se realizeze în etapa de vârstă optimă;
c) să fie utilizate teste, probe şi baremuri elaborate ştiinţific, pentru fiecare disciplină sportivă;
d) personalul didactic implicat în activităţi de selecţie şi iniţiere să folosească multiple căi de depistare/selecţie:
- asistenţe la lecţiile de educaţie fizică;
- analiza rezultatelor obţinute la susţinerea probelor de evaluare aplicate de profesorul clasei;
- convorbiri cu învăţătorii, profesorii, diriginţii şi familiile copiilor;
- organizarea de concursuri între clase la disciplinele sportive/probele pentru care se intenţionează să se selecţioneze elevii;
- organizarea unor concursuri de selecţie la care să poată participa elevii dintr-o anumită zonă sau dintr-un anumit cartier;
- desfăşurarea unor antrenamente cu grupele selecţionate, în şcoala de care aparţin elevii sau pe o bază sportivă apropiată;
- evitarea verdictelor radicale privind perspectivele de evoluţie în plan sportiv şi atitudinal;
- valorificarea tradiţiei sportive din unităţile de învăţământ;
- colaborarea permanentă cu profesorii de educaţie fizică ce au obligaţia profesională de a semnala existenţa unor elevi talentaţi.
După selecţionare, se vor organiza grupe incluse în stadiul I - antrenamentul de bază orientat (A.B.O.), programându-se un număr de lecţii adecvat nivelului de pregătire al elevilor (de regulă o lecţie la 2-3 zile, în funcţie de cerinţele fiecărei discipline sportive).
Potrivit reglementărilor în vigoare, activitatea sportivă de performanţă se desfăşoară în cadrul unităţilor de învăţământ sportiv suplimentar şi integrat, fiecare dintre acestea organizându-şi activitatea potrivit unor regulamente proprii.
La învăţământul sportiv integrat selecţia se realizează pe bază de concurs, prin susţinerea unor probe de aptitudini potrivit cu specificul disciplinelor pentru care se organizează clasa respectivă. Selecţia trebuie să fie realizată la niveluri de exigenţă superioare, întrucât elevii, odată admişi în cadrul unui nivel de învăţământ, vor fi cuprinşi în grupe a căror stabilitate va asigura programarea ştiinţifică a pregătirii.
V. Măsuri pentru prevenirea şi evitarea accidentelor în timpul activităţilor de educaţie fizică şi sport
Prevenirea şi evitarea accidentelor în timpul activităţilor de educaţie fizică şi sport implică măsuri diferenţiate, în funcţie de etapa de desfăşurare: înaintea începerii activităţii (cu caracter preventiv), pe parcursul desfăşurării şi în încheiere. Măsurile preventive intră în atribuţia conducerii unităţii de învăţământ, a cadrelor didactice care conduc activităţile de educaţie fizică şi sport, a elevilor şi a părinţilor acestora.
Conducerea unităţii de învăţământ şi personalul administrativ au următoarele atribuţii:
a) asigurarea spaţiilor necesare pentru organizarea activităţilor de educaţie fizică şi sport, atât în aer liber cât şi în interior;
b) amenajarea corespunzătoare a spaţiilor de lucru, prin asigurarea unor suprafeţe ale terenurilor care să nu favorizeze alunecarea, derapajele sau împiedicarea acţiunilor motrice;
c) dotarea spaţiilor de lucru cu instalaţii funcţionale şi asigurate corespunzător;
d) amenajarea şi asigurarea spaţiilor pentru sărituri şi aterizări;
e) asigurarea spaţiilor necesare echipării elevilor (vestiare), separat fete şi băieţi şi a instalaţiilor sanitare necesare, cu funcţionalitate permanentă;
f) asigurarea corpurilor de iluminat, bine protejate;
g) asigurarea instalaţiilor de aerisire a spaţiilor de desfăşurare a activităţilor;
h) igienizarea sistematică (de două ori pe zi, sau de câte ori este necesară), a spaţiilor destinate activităţilor de educaţie fizică şi sport;
i) protejarea ferestrelor cu grilaje de protecţie bine fixate;
j) protejarea tablourilor electrice şi a altor instalaţii din interior;
k) protejarea corespunzătoare a întrerupătoarelor şi prizelor;
l) dotarea catedrei de educaţie fizică cu un dulap sanitar care să conţină materiale şi produse medicale, necesare acordării primului ajutor.
Atribuţiile personalului didactic sunt următoarele:
a) la începutul fiecărui semestru, prima lecţie de educaţie fizică va fi lecţie teoretică, în care se vor prezenta NORMELE DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII, elevii semnând un proces verbal în acest sens, în care se consemnează că au luat la cunoştinţă de prevederile privind protecţia activităţilor de educaţie fizică şi sport;
b) înaintea începerii activităţii:
- verificarea permanentă a respectării normelor de sănătate şi securitate a muncii în activităţile cu elevii;
- verificarea funcţionalităţii instalaţiilor şi aparatelor ce urmează a fi folosite, eliminându-se orice cauză de producere a unor accidente;
- verificarea echipamentului sportiv corespunzător al elevilor, potrivit condiţiilor materiale şi climatice în care se organizează activitatea;
- asigurarea condiţiilor pentru aplicarea operativă a mijloacelor de prim ajutor, în cazul producerii unor accidente;
- dispunerea adecvată, în spaţiul de lucru, a materialelor didactice necesare lecţiei, astfel încât acestea să nu poată fi utilizate, necontrolat, de elevi;
c) pe parcursul desfăşurării lecţiei:
- verificarea stării de sănătate a elevilor, trecându-i în repaus pe cei cu simptome nefavorabile desfăşurării activităţii;
- asigurarea permanentă a disciplinei, prevenind ieşirile necontrolate, acordarea, după caz, a asistenţei, sprijinului sau ajutorului, potrivit conţinuturilor şi nivelului de instruire;
- evitarea programării unor eforturi solicitante în condiţii climatice nefavorabile;
- supravegherea atentă a situaţiilor în care se supraaglomerează spaţiul de desfăşurare a activităţii cu obiecte, materiale şi instalaţii sportive;
- asigurarea desfăşurării activităţii didactice numai în spaţii care pot fi permanent supravegheate;
d) la încheierea lecţiei:
- supravegherea părăsirii spaţiului de desfăşurare a activităţii de către elevi.
Elevii care participă la activităţile de educaţie fizică şi sport au următoarele obligaţii:
a) să prezinte la începutul fiecărui an şcolar avizul medical cu specificaţia “apt pentru efort fizic în anul şcolar …..”;
b) să respecte prevederile referitoare la statutul de „scutit medical”, atunci când este cazul;
c) să respecte integral normele de sănătate şi securitate a muncii pentru care au semnat procesul verbal;
d) să fie prezenţi, la timp şi să nu părăsească locul unde se desfăşoară lecţiile fără acordul cadrului didactic;
e) să efectueze numai exerciţiile indicate de cadrul didactic;
f) să solicite, după caz, explicaţii suplimentare, sprijin sau ajutor pentru execuţiile cu grad ridicat de dificultate;
g) să semnaleze cadrului didactic problemele apărute în funcţionarea aparatelor şi instalaţiilor sportive;
h) să respecte regulile stabilite pentru participarea în concursuri şi întreceri;
i) să întrerupă exerciţiile şi să anunţe cadrul didactic, asupra unor tulburări privind starea de sănătate;
j) să utilizeze echipamentul sportiv adecvat în lecţii;
k) să nu intre în spaţiul de desfăşurare a lecţiei fără a avea acordul cadrului didactic.
În activitatea sportivă de performanţă, la începutul fiecărui semestru, prima lecţie de antrenament/pregătire sportivă practică va fi lecţie teoretică, în care se vor prezenta NORMELE DE SĂNĂTATE ŞI SECURITATE A MUNCII, elevii semnând un proces verbal în acest sens, în care se consemnează că au luat la cunoştinţă de prevederile privind protecţia activităţilor de educaţie fizică şi sport.
Măsurile privind prevenirea şi evitarea accidentării elevilor cuprinşi în activitatea sportivă de performanţă sunt următoarele:
a) asigurarea măsurilor de prim ajutor şi/ sau a asistenţei medicale, în timpul antrenamentelor şi competiţiilor sportive;
b) cunoaşterea de către elevii sportivi a măsurilor de autoprotecţie;
c) verificarea funcţionalităţii şi utilizarea, în antrenamente, a instalaţiilor şi aparatelor ce urmează a fi folosite, eliminându-se orice cauză de producere a unor accidente;
d) informarea asupra stării de sănătate a elevilor sportivi, înaintea începerii lecţiei de antrenament;
e) acordarea, după caz, a asistenţei, sprijinului sau ajutorului, potrivit conţinuturilor şi nivelului de instruire;
f) asigurarea echipamentului de protecţie specific disciplinelor sportive.
VI. Amenajarea, dotarea şi întreţinerea bazelor sportive şcolare
Fiecare unitate de învăţământ, are obligaţia să amenajeze, cu sprijinul organelor administraţiei locale, a unor sponsori şi din propriile fonduri, să dezvolte şi să asigure funcţionalitatea necesară bazei sportive proprii, atât pentru activitatea organizată în aer liber cât şi pentru cea din interior, asigurând astfel condiţiile optime pentru realizarea obiectivelor înscrise în programele şcolare şi activităţile sportive extracurriculare.
Structura bazei sportive, amenajate în aer liber, se adaptează disponibilităţilor spaţiului existent, inclusiv cel din curţile interioare. În funcţie de aceste condiţii, se vor amenaja:
- pistă pentru alergări cu 2-3 culoare pe distanţe de 25-30m, 50-60m;
- groapă cu nisip pentru sărituri;
- spaţii marcate pentru săritura în lungime de pe loc;
- spaţii pentru aruncarea mingii de oină, cu marcaje transversale la 15 – 20 – 25 – 30 – 40m şi, după caz, un spaţiu pentru aruncarea greutăţii, plasat separat, în extremitatea bazei sportive, ferit de circulaţia elevilor;
- pistă pentru un traseu specific alergării de rezistenţă, cu marcaje vizibile pe: obiecte, pomi, pereţi, etc.
- două terenuri separate pentru jocurile sportive cu marcaje suprapuse: handbal – fotbal; baschet – volei; sau separate, potrivit spaţiilor avute la dispoziţie. Acestea vor fi delimitate/ îngrădite, evitând circulaţia elevilor care nu participă la lecţii.
În interior, în lipsa spaţiilor cu destinaţii specifice (săli de sport), conducerea unităţii de învăţământ va asigura un alt spaţiu, minim o sală de clasă, care se va amenaja, dota şi utiliza în exclusivitate pentru lecţiile de educaţie fizică.
În cazul dotării bazelor sportive şcolare trebuie avute în vedere următoarele:
a) în aer liber, pe lângă instalaţiile sportive specifice fiecărui tip de activitate (jocuri sportive – atletism), se recomandă şi instalarea unor bare de tracţiune, dotarea cu blocstarturi, cronometre, rulete;
b) în interior (săli), dotarea se realizează cu aparate, instalaţii obiecte şi alte mijloace de învăţământ care să permită exersarea frontală, cum ar fi: bastoane de gimnastică, corzi de sărituri, jaloane, cercuri etc.
Principalele instalaţii şi aparate sunt prevăzute în normativele de dotare minimală, înscrise în noile programe de educaţie fizică pentru învăţământul gimnazial.
În situaţia când se organizează două lecţii concomitent, conduse de doi profesori, în activitatea de dotare trebuie să se aibă în vedere posibilitatea de utilizare simultană a unor aparate şi obiecte.
Pentru predarea jocurilor sportive este necesar ca fiecare cadru didactic să dispună de un număr mare de mingi (una la doi elevi), în scopul obţinerii unei densităţi motrice optime a lecţiei.
În cazul întreţinerii bazelor sportive şcolare trebuie avute în vedere următoarele:
a) baza sportivă pe care se desfăşoară activitatea trebuie verificată zilnic de fiecare cadru didactic; acesta trebuie să solicite, după caz, personalului de îngrijire şi de întreţinere, asigurarea curăţeniei, completarea nisipului din groapa de sărituri, remedierea unor eventuale defecţiuni apărute la nivelul instalaţiilor şi aparatelor din dotare;
b) fiecare cadru didactic are datoria de a folosi şi întreţine, în bună stare, materialele utilizate în comun cu colegii de specialitate;
c) fiecare cadru didactic trebuie să acorde o atenţie sporită modului de utilizare a materialelor sportive de către elevi, în scopul propus şi în condiţii de asigurare a integrităţii corporale, evitând producerea de accidente.
VII. Baza sportivă şi dotarea materială pentru învăţământul sportiv integrat şi suplimentar
Alături de selecţie, existenţa şi calitatea bazelor sportive, dotate corespunzător realizării obiectivelor sportive propuse, constituie principalele pârghii de obţinere a unor rezultate de un nivel ridicat.
Baza sportivă trebuie să fie disponibilă la ore potrivite şi situată la distanţe care să permită elevilor sportivi participarea eficientă la procesul de instruire.
Bazele sportive utilizate de cele două categorii de unităţi de învăţământ cu profil sportiv de performanţă sunt de trei categorii:
a) baze sportive proprii, cu dotări speciale;
b) baze sportive aparţinând unităţilor de învăţământ fără profil sportiv, folosite în comun cu anumite secţii din învăţământul sportiv suplimentar, pentru secţii care nu necesită dotări deosebite, cum este cazul jocurilor sportive;
c) baze sportive aparţinând altor cluburi sau instituţii, utilizate pe baza unor protocoale de colaborare sau prin închiriere.
Pentru realizarea obiectivelor unităţilor sportive şcolare, cu deosebire a celor din învăţământul sportiv suplimentar, se impun următoarele măsuri:
a) punerea de către conducerile unităţilor de învăţământ deţinătoare de baze sportive (în special săli de sport), în mod gratuit, la dispoziţia secţiilor sportive din învăţământul sportiv suplimentar, a spaţiile disponibile, după realizarea procesului didactic de educaţie fizică;
b) continuarea realizării unor baze sportive proprii la cluburile sportive şcolare, cu deosebire pentru disciplinele sportive care impun dotări speciale;
c) optimizarea structurii secţiilor din învăţământul sportiv suplimentar, în concordanţă cu posibilităţile reale de a asigura stabilitate.
VIII. Cerinţe deontologice privind activitatea personalului didactic de predare
Personalul didactic de predare trebuie să cunoască drepturile şi obligaţiile legale în vigoare ce îi revin în unitatea de învăţământ în care funcţionează.
În relaţiile cu clasa/grupa de elevi, din punct de vedere comportamental, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) ţinută morală demnă, concordantă cu valorile educaţionale transmise elevilor;
b) comportament responsabil concretizat prin respect şi consideraţie faţă de elevi;
c) echipament sportiv adecvat şi decent, impecabil sub aspect igienic, modern şi aspectuos;
d) aspect fizic îngrijit;
e) stare psihică caracterizată de bună dispoziţie şi optimism, stimulativă pentru activitatea elevilor;
f) disponibilitate totală pentru susţinerea fiecărui elev, corespunzător caracteristicilor sale, în dobândirea cunoştinţelor, priceperilor şi deprinderilor predate.
Respectarea prevederilor legislative în vigoare care interzic personalului didactic de predare următoarele:
a) afectarea imaginii publice, viaţa intimă, privată şi familială a elevului;
b) aplicarea de pedepse corporale, precum şi agresarea verbală sau fizică a elevilor;
c) condiţionarea prestaţiei didactice la clasă sau evaluarea elevilor, de obţinerea oricărui tip de avantaje de la elevi sau de la părinţii acestora;
d) orice altă acţiune care ar putea leza statutul de cadru didactic.
Cerinţe didactice specifice:
a) prezentarea la fiecare clasă a sistemului de evaluare, inclusiv cu exemplificări practice, a eşalonării susţinerii probelor de evaluare şi a scalelor de notare, a posibilelor opţiuni în alegerea instrumentelor de evaluare. Se vor prezenta şi categoriile de conţinuturi care vor face obiectul notării curente;
b) conştientizarea elevilor asupra necesităţii obţinerii şi prezentării avizului medical şi consecinţele lipsei acestuia;
c) prelucrarea cu elevii fiecărei clase, a prevederilor regulamentare privind frecvenţa la lecţii, precizând numărul de absenţe nemotivate care conduc la scăderea notei la purtare, la emiterea preavizului de exmatriculare sau a exmatriculării;
d) înregistrarea la fiecare lecţie, a absenţelor în caietul personal şi în catalog;
e) realizarea evaluării în faţa întregului colectiv al clasei, făcând publică nota/ calificativul acordat;
f) acţionarea în consecinţă, în situaţiile de deteriorare a instalaţiilor, aparatelor, materialelor didactice specifice, a mobilierului şi a instalaţiilor electrice/ sanitare, ca urmare a unui comportament necorespunzător al elevilor.
În relaţiile cu învăţătorii/diriginţii claselor, din punct de vedere comportamental, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) exercitarea activă a calităţii de membru al consiliului clasei, exprimându-şi opinia motivată asupra situaţiei şcolare sau disciplinare a elevilor;
b) informarea promptă a învăţătorilor/ diriginţilor asupra comportamentelor atipice ale unor elevi;
c) participarea, după caz, la şedinţele cu părinţii;
d) informarea şi/ sau solicitarea sprijinului învăţătorului/ dirigintelui, în organizarea unor activităţi sportiv-turistice.
În relaţia cu responsabilul catedrei/comisiei metodice, din punct de vedere comportamental, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) prezentarea şefului de catedră, la termenele stabilite, a documentelor de planificare şi de proiectare didactică, pentru clasele la care este normat;
b) propunerea acţiunilor/ activităţilor specifice care urmează a fi cuprinse în programul de activitate al catedrei;
c) îndeplinirea, cu responsabilitate, a sarcinilor specifice care îi revin din planul de activitate al catedrei;
d) prezentarea rapoartelor scrise asupra rezultatelor obţinute în plan didactic, educativ şi competiţional, cu clasele la care este normat;
e) informarea curentă a şeful catedrei asupra oricărui eveniment (pozitiv sau negativ) intervenit în activitatea sa;
f) informarea conducerii unităţii de învăţământ, în timp optim, asupra oricărei indisponibilităţi de a fi prezent la lecţii;
g) respectarea dreptului de îndrumare şi control a şefului de catedră.
În relaţia cu colegii de catedră, din punct de vedere comportamental, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) disponibilitate de colaborare;
b) respect reciproc;
c) solidaritate;
d) onestitate şi corectitudine.
În relaţia cu conducerea unităţii de învăţământ, din punct de vedere comportamental, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) participarea sistematică şi activă la şedinţele consiliului profesoral;
b) aplicarea hotărârilor consiliului profesoral/ de administraţie;
c) îndeplinirea cu responsabilitate a atribuţiilor în comisiile, constituite în unitatea de învăţământ;
d) respectarea dreptului de îndrumare şi control al directorului unităţii de învăţământ.
În relaţiile cu organismele de specialitate constituite la nivel teritorial (sector, localitate, judeţ), din punct de vedere comportamental, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a) respectarea dreptului de îndrumare şi control al inspectorului şcolar de specialitate şi al profesorilor metodişti numiţi de acesta;
b) participarea activă şi sistematică la acţiunile cercurilor pedagogice teritoriale, angajându-se în susţinerea de lecţii demonstrative, referate şi comunicări ştiinţifice, prezentări de documente de planificare, de proiectare didactică sau de evaluare;
c) participarea activă la şedinţele comisiei pe disciplină sportivă care organizează fazele locale ale competiţiilor sportive şcolare;
d) exprimarea disponibilităţii de a participa la activităţile de evaluare externă organizate de inspectoratele şcolare, în calitate de evaluator la disciplina educaţie fizică şi sport (bacalaureat) sau de supraveghere la alte discipline, cât şi în calitate de secretari/ vicepreşedinţi ai comisiilor de examinare;
e) studierea ofertelor de perfecţionare profesională ale C.C.D. şi participarea la forme de perfecţionare.
IX. Activitatea catedrei/comisiei metodice
Catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum patru membri, care predau aceeaşi disciplină de studiu. În situaţiile în care disciplina educaţie fizică şi sport este predată de mai puţin de 4 cadre didactice, catedra/ comisia metodică se constituie din cadrele didactice care predau discipline înrudite sau predau discipline din alte arii curriculare.
În învăţământul preşcolar şi primar catedrele/comisiile metodice, în funcţie de numărul de cadre didactice se pot constitui pe grupe/ani de studiu, de acelaşi nivel, pe grupe/clase de niveluri apropiate sau pe întreg ciclul de învăţământ.
În unităţile de învăţământ sportiv, cu program integrat şi cel cu program suplimentar, ca unităţi independente, catedrele/ comisiile metodice se vor constitui astfel:
a) din minimum trei profesori/ antrenori care predau aceeaşi disciplină sportivă;
b) din minimum trei profesori/ antrenori care predau discipline înrudite (exemplu: catedra de jocuri sportive/ de sporturi individuale etc.);
c) când nu sunt întrunite condiţiile privind minimum de membri care pot constitui o catedră/ comisie metodică, aceasta se constituie din toate cadrele didactice/ antrenorii, indiferent de disciplina sportivă predată.
În unităţile de învăţământ în care funcţionează clase cu program sportiv integrat şi/ sau secţii de C.S.S., cadrele didactice/ antrenorii care predau la aceste clase/ secţii, se constituie în catedre/ comisii metodice astfel:
a) dacă sunt minimum trei profesori /antrenori, se va constitui o catedră (care predau aceeaşi disciplină sportivă sau alte discipline);
b) dacă sunt mai puţin de trei profesori /antrenori, aceştia vor fi integraţi în catedra/ comisia metodică de educaţie fizică a unităţii de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea.
Catedrele/comisiile metodice sunt conduse de un şef de catedră/comisie metodică, numit de directorul unităţii de învăţământ, pe baza propunerilor primite din partea catedrei/comisiei metodice, care are atribuţii specifice.
Atribuţiile catedrei/comisiei metodice sunt următoarele:
a) elaborează propunerile pentru oferta educaţională a unităţii de învăţământ, cuprinzând:
- obiectivele şi strategia predării disciplinei, în condiţiile concrete existente în unitatea de învăţământ (se vor face referiri concrete privind disciplinele sportive care vor fi predate cu caracter obligatoriu, prevazute de programe, opţional sau/şi alternative);
- formele şi conţinuturile activităţii didactice propuse pentru curriculumul la decizia şcolii;
- după caz, formele şi conţinuturile activităţii didactice propuse pentru curriculum diferenţiat;
- numărul şi conţinuturile orelor de ansamblu sportiv;
- disciplinele sportive şi numărul de ore necesare pentru pregătirea formaţiilor sportive reprezentative, obiectivele de performanţă ale acestora;
- structura şi eşalonarea activităţilor sportiv- turistice pe parcursul anului şcolar;
b) elaborează programele de activităţi semestriale, cu termene şi responsabilităţi, nominalizând componentele prevăzute în oferta educaţională, la care se adaugă:
- creşterea eficienţei activităţii didactice (lecţii deschise, dezbateri tematice);
- perfecţionarea continuă şi periodică a cadrelor didactice (documentare şi prezentare de referate metodice, interasistenţe şi schimburi de experientă, organizare şi participare la sesiuni de comunicări, referate ştiinţifice, susţinerea examenelor de definitivat şi grade didactice, participarea la cursuri de perfecţionare);
- optimizarea planificării şi proiectării didactice prin prezentarea şi dezbaterea documentelor de planificare şi proiectare specifice, respectiv: eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare, planul calendaristic semestrial, proiectarea unităţii de învăţare şi proiectul didactic;
- prezentarea şi dezbaterea sistemelor de evaluare pe clase, respectiv instrumentele de evaluare, caracterul obligatoriu sau alternativ al acestora, eşalonarea pe semestre şi criteriile de stabilire a scalelor de evaluare;
- soluţiile de evaluare pentru elevii aflaţi în situaţii speciale (morfologice, motrice, de sănătate);
- acţiunile sportive cu caracter de masă înscrise în calendarul competiţional anual;
- acţiunile sportive oficiale cuprinse în calendarul olimpiadelor naţionale ale sportului şcolar la care au fost înscrise formaţiile sportive reprezentative ale unităţii de învăţământ;
- activităţile turistice şi serbările sportive;
- informarea curentă şi periodică a elevilor şi a celorlalte cadre didactice prin avizierul catedrei;
- programarea după caz a activităţilor de pregătire specială a elevilor pentru probele de aptitudini solicitate de admiterea în cicluri de învăţământ superioare sau de finalizare a studiilor (bacalaureat).
Atribuţiile şefului de catedră/comisie metodică sunt următoarele:
a) stabileşte atribuţiile fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice;
b) evaluează activitatea şi propune consiliului de administraţie calificativul anual pentru fiecare membru al catedrei/comisiei metodice;
c) efectuează asistenţe la lecţiile, cu precădere la cadrele didactice stagiare şi la cele nou venite în unitatea de învăţământ;
d) stabileşte şi monitorizează implementarea standardelor de calitate specifice disciplinei;
e) elaborează informări asupra activităţii catedrei/comisiei metodice, semestrial şi la cererea directorului, pe care le prezintă în consiliul profesoral;
f) stabileşte graficul desfăşurării lunare a şedinţelor catedrei/comisiei metodice şi elaborează tematica acestora;
g) cultivă şi întreţine un climat de activitate favorabil performanţei didactice şi metodice;
h) mediază eventualele situaţii conflictuale;
i) solicită sprijinul directorului unităţii de învăţământ pentru respectarea de către echipa de întocmire a orarului, a cerinţelor motivate ale catedrei/comisiei metodice, respectiv de utilizare judicioasă a spaţiilor de lucru, a materialelor didactice şi a condiţiilor de activitate ale elevilor;
j) colaborează cu personalul tehnic şi de îngrijire repartizat pentru întreţinerea bazei sportive;
k) întocmeşte referatele de necesitate şi le înaintează conducerii unităţii de învăţământ.
X. Activitatea asociaţiei sportive şcolare
Asociaţia sportivă reprezintă principala formă extraşcolară de organizare a activităţilor competiţionale şi necompetiţionale ale elevilor de la nivelul unităţilor de învăţământ. Ea îşi dobândeşte legimitatea prin certificatul de identitate sportivă (CIS) şi afilierea la Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar, organizându-şi activitatea în conformitate cu regulamentele şi cerinţele acesteia.
Afilierea asociaţiei sportive şcolare constituie o condiţie obligatorie pentru înscrierea şi participarea unităţii de învăţământ pe care o reprezintă în cadrul competiţiilor cuprinse în Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar şi la acţiunile sportive cu caracter naţional şi internaţional cuprinse în calendarul F.S.S.U.
Activitatea asociaţiei sportive se organizează pe secţii sportive sau forme de activitate cu caracter recreativ, la care pot participa inclusiv cadrele didactice angajate în unitatea de învăţământ respectivă, cu respectarea propriilor reglementări, aprobate în Adunarea generală, organizată anual.
Catedra de educaţie fizică şi sport se implică în sprijinirea organizării secţiilor/ activităţilor care se vor organiza în fiecare an şcolar, punând la dispoziţia acestora întreaga bază sportivă şi materială existentă, precum şi în conducerea unor programe sportiv-turistice solicitate de elevi şi pentru care se impune un sprijin de instruire specializat (gimnastica acrobatică, culturism, etc.).
În cadrul asociaţiei sportive, fiecare clasă îşi pregăteşte formaţiile care participă la competiţiile interne.
În organizarea şi realizarea activităţilor stabilite, pentru un an şcolar, pot fi implicaţi elevii cu iniţiativă şi pasiune în acest sens, cadre didactice, părinţi, sponsori pentru implicarea în asemenea activităţi şi pentru care îşi dă avizul directorul şcolii.
În aprecierea anuală a activităţii profesorilor de educaţie fizică şi sport se va avea în vedere şi contribuţia acestora în organizarea timpului liber al elevilor prin variate acţiuni cu specific sportiv, agreate de grupuri de elevi cu preocupări comune în acest sens.
XI. Evaluarea cu scop de orientare şi optimizare a învăţării
Evaluarea constituie un proces fundamental prin care se realizează orientarea şi optimizarea învăţării, inclusiv la disciplinele din aria curriculară educaţie fizică şi sport. Precizia şi eficienţa evaluării sunt strâns legate de formularea competenţelor şi de desfăşurarea demersurilor de instruire. În aceste condiţii, probele de evaluare trebuie selectate şi elaborate în strânsă legătură cu acestea şi, mai ales, în funcţie de gradul de complexitate al competenţei, precum şi în funcţie de rezultatele aşteptate ale instruirii (cunoştinţe, deprinderi sau capacităţi intelectuale, priceperi şi deprinderi motrice, comportament).
Ca urmare, la disciplinele din aria curriculară educaţie fizică şi sport, trebuie avute în vedere următoarele obiective specifice:
1. depăşirea evaluării de tip tradiţional;
2. elaborarea itemilor şi a probelor de evaluare, prin respectarea exactităţii şi validităţii, acestea oferind diagnoză, prognoză, feedback, motivând, inspirând, asigurând evoluţia educabililor;
3. adaptarea evaluării la specificul clasei – nivel de pregătire motrică, nivel de cunoaştere, particularităţi psiho-pedagogice ale elevilor;
4. centrarea evaluării pe competenţele generale fiecărui nivel de învăţământ şi respectiv, competenţele specifice fiecărei clase/grupe;
5. discutarea cu elevii a structurii probelor de evaluare scrisă, a referatelor, a portofoliilor, etc. precum a conţinutului acestora în momentul susţinerii (PST – pregătire sportivă teoretică);
6. obligativitatea susţinerii evaluării predictive la toate clasele la care se predau disciplinele din aria curriculară educaţie fizică şi sport şi transformarea acestui test iniţial într-un instrument privind eficientizarea strategiilor didactice, pentru a remedia deficienţele, a asigura progresul şcolar şi a stimula performanţa în rândul elevilor;
7. analiza rezultatelor testelor predictive la disciplinele din aria curriculară educaţie fizică şi sport şi o analiză comparativă între rezultatele la aceste teste la clasele/grupele de acelaşi nivel;
8. nivelul pregătirii elevilor să se realizeze pe baza observaţiei directe, a probelor de control aplicate şi a evaluării de tip longitudinal (pentru urmărirea progresului individual al elevilor);
9. obligativitatea autoevaluării cadrului didactic (capacitatea de a raporta propriul comportament didactic la exigenţele unui stil didactic elevat, adaptat specificului clasei de elevi).
10. eficientizarea procesului de evaluare prin creşterea gradului de obiectivitate în apreciere, pentru evitarea supranotării.
XII. Îmbunătăţirea competenţelor de lectură la liceu la disciplina Pregătire Sportivă Teoretică
1. obligativitatea utilizării la clasă a lecturii în funcţie de competenţele specifice ale fiecărei clase, fie pentru autentificarea informaţiilor, fie pentru prezentarea evenimentelor prin abordarea multiperspectivităţii;
2. folosirea lecturii pentru înţelegerea termenilor specifici şi a problemelor de atins;
3. utilizarea lecturii pentru confirmarea sau infirmarea informaţiilor obţinute din alte surse.
XIII. Portofoliul profesorului de educaţie fizică şi sport
Ø Decizia de numire (titularizare, suplinire) (în copie);
Ø Fişa postului;
Ø Curriculum Vitae;
Ø Încadrare (clase, orar - inclusiv programul suplimentar);
Ø Documente curriculare (programe şcolare în uz, metodologii, regulamente, ghiduri metodologice de aplicare a programelor şcolare; precizări metodologice cu privire la predarea specialităţii; programe examene naţionale; programe şcolare pentru discipline opţionale noi; lista manualelor folosite la clasă);
Ø Planificarea calendaristică; proiectarea unităţilor de învăţare;
Ø Planificare semestrială şi anuală;
Ø Proiectarea pregătirii suplimentare a elevilor capabili de performanţă (echipelor reprezentative);
Ø Proiectarea pregătirii elevilor ce prezintă dificultăţi în învăţare/pregătire;
Ø Instrumente de lucru şi de evaluare (evaluări sumative, predictive şi altele); rezultate la examene naţionale; rezultatele evaluării predictive; rezultatele evaluărilor periodice;
Ø Cursuri opţionale – suport de curs, materiale auxiliare;
Ø Lista mijloacelor didactice în dotare;
Ø Evidenţa elevilor participanţi la ONSS şi CNS;
Ø Documente privind calitatea de mentor, formator local/ judeţean/ naţional; coordonator cerc pedagogic/ metodist/ membru în consiliu consultativ al I.S.J./I.S.M.B.; îndrumător reviste şcolare/membru în colectivul de redacţie al revistelor de specialitate; evaluator manuale; membru în comisii ştiinţifice;
Ø Calificativul acordat de către C.A. al unităţii de învăţământ (copie).
XIV. Portofoliul de educaţie fizică şi sport
1. | Fişa postului operaţionalizată |
2. | Curriculum vitae |
3. | Diagnoza în disciplina ……………….: „Starea disciplinei de învăţământ ………………, în anul şcolar ………………….” (care se prezintă la Consfătuirea cadrelor didactice şi stă la baza elaborării diagnozei compartimentului ………………..) |
4. | Prognoza, realizată de Consiliul Consultativ al cadrelor didactice de ………………. prin analiza SWOT (anexată la planul managerial al inspectorului de specialitate). |
5. | Programe manageriale anuale şi semestriale |
6. | Planul anual şi semestrial al inspecţiei şcolare, corelat cu Graficul unic de inspecţie şcolară al Inspectoratului Şcolar |
7. | Rapoarte periodice: lunare, semestriale, anuale (fişa lunară de raportare a activităţii inspectorului şcolar de specialitate) |
8. | Consiliul Consultativ al cadrelor didactice la disciplina ……………(componenţă şi plan minimal de activităţi) |
9. | Atribuţiile Consiliului Consultativ al cadrelor didactice |
10. | Lista cadrelor didactice metodiste şi a sarcinilor delegate: criterii de selecţie, vechime în învăţământ, ultimul grad didactic obţinut, competenţă profesională dobândită prin studii şi activitatea didactică. |
11. | Evidenţa distribuţiei şi realizării de către metodişti a activităţii de inspecţie şcolară |
12. | Portofoliul metodiştilor: conţinut şi fişa de evaluare a acestuia |
13. | Lista şefilor de catedră/comisie metodică la specialitatea …………………... în unităţile de învăţământ |
14. | Atribuţiile cadrului didactic – şef de catedră/comisie metodică |
15 | Documentele de proiectare, organizare şi desfăşurare a activităţii catedrelor/comisiilor metodice |
16. | Portofoliul profesorului de (specialitatea) ……………………… |
17. | Lista cadrelor didactice – formatori naţionali şi locali |
18. | Lista responsabililor cercurilor pedagogice; evidenţa problemelor ridicate la activităţile cercurilor pedagogice |
19. | Situaţia resurselor didactice din unităţile de învăţământ |
20. | Calendarul activităţilor metodice, ştiinţifice şi de formare continuă ( axat pe obiective specifice, corect elaborate) |
21. | Evaluări iniţiale şi continue, raportate la obiectivele inspecţiei şcolare |
22. | Contribuţii personale şi de grup în cercetarea ameliorativă a problemelor specialităţii |
23. | Implicarea în acţiunile metodice şi de perfecţionare organizate cu cadrele didactice în colaborare cu diferite instituţii |
24. | Instrumente, indicatori, itemi, criterii utilizate şi acţiuni specifice desfăşurate |
25. | Evaluări realizate în vederea acordării gradaţiei de merit, a participării la concursuri şi alte acţiuni similare |
26 | Rezultate deosebite ale cadrelor didactice şi ale elevilor în procesul de învăţare şi la concursurile şcolare; acţiuni de recompensare, ameliorare şi reglare |
27. | Lista cursurilor opţionale şi avizarea lor |
28. | Evidenţa procurării manualelor şcolare la specialitate |
29. | Fişa anuală de evaluare a activităţii inspectorului şcolar de specialitate |
