Anexă la ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului
nr.3462/06.03.2012
METODOLOGIA
ORGANIZĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚILOR
DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Capitolul I
Obiectivele generale ale educației fizice și sportului
în învățământul preuniversitar
Art.1 În învăţământul preuniversitar, educaţia
fizică şi sportul figurează atât ca activităţi curriculare, cât şi ca
activităţi extracurriculare.
Art.2 Ca activități curriculare, pe lângă trunchiul
comun, activitățile de educație fizică și sport pot fi incluse în curriculum la
decizia școlii ca discipline opționale.
Art.3 Obiectivele generale ale educaţiei fizice şi
sportului sunt următoarele:
a)
menţinerea stării optime
de sănătate;
b)
favorizarea proceselor de
creştere şi de dezvoltare fizică armonioasă;
c)
dezvoltarea capacităţii
de mişcare, prin formarea deprinderilor motrice şi prin optimizarea calităţilor
motrice;
d)
dezvoltarea echilibrată a
laturilor personalităţii: cognitivă, afectivă şi volitivă;
e)
formarea obişnuinţei de
practicare sistematică a exerciţiilor fizice;
f)
formarea capacităţii de
integrare şi acţionare în grup;
g)
însuşirea cunoştinţelor
de bază proprii domeniului educaţiei fizice şi sportului.
Capitolul II
Forme de organizare a activităţilor de educaţie fizică şi sport
în învăţământul preuniversitar
Art.4 Formele de organizare curriculară a
activităților de educație fizică și sport în învățământul preuniversitar sunt
următoarele:
a) în învăţământul preşcolar
(i) activitatea de educaţie fizică cu
grupa;
b) în învăţământul primar și gimnazial
(i) lecţia de educaţie fizică;
(ii) lecţia de pregătire sportivă practică,
la clasele vocaţionale cu program sportiv;
c) în învăţământul liceal
(i)
lecţia
de educaţie fizică;
(ii)
lecţia
de pregătire sportivă teoretică, la clasele vocaţionale cu program sportiv;
(iii)
lecţia
de pregătire sportivă practică, la clasele vocaţionale cu program sportiv;
(iv)
lecţia
de atac şi apărare, la clasele de la profil militar;
d) în învăţământul sportiv suplimentar
(i) lecţia de pregătire sportivă practică
sau de antrenament sportiv.
Art.5 În vederea organizării curriculare a
activităților de educație fizică și sport în învățământul preuniversitar
trebuie respectate următoarele cerințe:
a) predarea acestor forme de organizare
a activităţilor de educaţie fizică şi sport se realizează:
(i)
în
învăţământul preşcolar, de către profesorul pentru învățământul preșcolar;
(ii) în învăţământul primar, gimnazial şi
liceal, de către profesorul de educaţie fizică şi sport;
(iii) în învăţământul cu program sportiv
suplimentar, de către profesorul de educaţie fizică şi sport sau de către antrenor;
b) activităţile și lecțiile de educaţie
fizică şi sport menţionate la Art.4,
incluse în trunchiul comun, se organizează şi se desfăşoară în conformitate cu
prevederile programelor şcolare elaborate de Ministerul Educației, Cercetării,
Tineretului și Sportului;
c) activităţile și lecțiile de educaţie
fizică şi sport menţionate la Art.4,
incluse în curriculum la decizia școlii, se organizează şi se desfăşoară în
conformitate cu programele opționale ofertate la nivel național sau la nivelul
unității de învățământ;
d) în cazul opționalelor de la nivelul
unității de învățământ, catedrele metodice de educaţie fizică şi sport sau profesorii
de educaţie fizică şi sport au obligaţia de a elabora programele şi de a le
supune avizării inspectorului şcolar de educaţie fizică şi sport.
Art.6 Formele de organizare extracurriculară a
activităților de educație fizică și sport în învățământul preuniversitar sunt
următoarele:
a) în învăţământul preşcolar
(i) gimnastica de înviorare, organizată
zilnic;
(ii) momentul de înviorare;
(iii) întreceri sportive şi jocuri între
grupe, organizate săptămânal;
(iv) activităţi turistice, minimum una pe
semestru;
(v) „Kalokagathia”, program naţional de
stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport la preşcolari şi
şcolarii mici;
(vi) serbări sportiv-culturale, proprii
unității de învățământ sau organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a
Sportului Şcolar;
(vii) serbări sportive organizate la finalul
fiecărui an şcolar, precum şi cu alte ocazii;
b) în învăţământul primar
(i) gimnastica de înviorare, organizată
zilnic;
(ii) momentul de înviorare;
(iii) întreceri sportive între clase, organizate
săptămânal;
(iv) activităţi turistice, minimum una pe
semestru;
(v) „Kalokagathia”, program naţional de
stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport la preşcolari şi
şcolarii mici;
(vi) serbări sportiv-culturale, proprii
unității de învățământ sau organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a
Sportului Şcolar, prin asociaţia sportivă şcolară;
(vii) concursuri sau competiţii proprii unității de
învățământ sau organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a Sportului
Şcolar, prin asociaţia sportivă şcolară;
(viii) ansamblu sportiv;
(ix) lecţia de pregătire a formaţiilor
sportive reprezentative ale unităţii de învăţământ;
(x) cantonamente, semicantonamente și
tabere de pregătire sportivă pentru elevii din învăţământul sportiv integrat,
în vederea participării la concursurile sau competiţiile prevăzute în
calendarul competiţional oficial;
(xi) serbări sportive organizate la
finalul fiecărui an şcolar, precum şi cu alte ocazii;
c) în învăţământul gimnazial și liceal
(i) ansamblu sportiv;
(ii) lecţia de pregătire a formaţiilor
sportive reprezentative ale unităţii de învăţământ;
(iii) activităţi turistice sau de orientare
turistică, minimum una pe semestru;
(iv) concursuri, competiţii sau campionate
proprii unității de învățământ sau organizate în cadrul Olimpiadei Naţionale a
Sportului Şcolar, prin asociaţia sportivă şcolară;
(v) cantonamente, semicantonamente sau tabere
de pregătire sportivă pentru elevii din învăţământul sportiv integrat, în vederea
participării la concursurile sau competiţiile prevăzute în calendarul
competiţional oficial;
(vi) serbări sportive organizate la
finalul fiecărui an şcolar precum şi cu alte ocazii;
d) în învăţământul sportiv suplimentar
(i) activităţi de selecţie, cel puţin
două activităţi pe an şcolar;
(ii) cantonamente, semicantonamente sau tabere
de pregătire sportivă pentru elevii din învăţământul cu program sportiv
suplimentar, în vederea participării la concursurile sau competiţiile prevăzute
în calendarul competiţional oficial;
e) în palate şi cluburi ale elevilor sau
ale copiilor
(i) activităţi în cadrul cercurilor
sportive;
f) în centrele naţionale de excelenţă
organizate pentru disciplinele sportive:
(i) lecţia de pregătire sportivă practică
sau de antrenament sportiv;
(ii) activităţi de selecţie;
(iii) cantonamente, semicantonamente sau tabere
de pregătire sportivă pentru elevii din centrele naţionale de excelenţă, în
vederea participării la concursurile sau competiţiile prevăzute în calendarul
competiţional oficial.
Art.7 În vederea organizării extracurriculare a
activităților de educație fizică și sport în învățământul preuniversitar
trebuie respectate următoarele cerințe:
a) activităţile extracurriculare
menţionate la Art.6 se vor organiza cu respectarea prevederilor legislaţiei în
vigoare și se realizează:
(i)
în
învăţământul preşcolar, de către profesorul pentru învățământul preșcolar;
(ii) în învăţământul primar, gimnazial şi
liceal, de către profesorul de educaţie fizică şi sport;
(iii) în învăţământul cu program sportiv
suplimentar, de către profesorul de educaţie fizică şi sport sau de către
antrenor;
b) activităţile de educaţie fizică şi
sport, organizate în regim extracurricular, trebuie să aibă un caracter
diversificat şi continuu şi să cuprindă majoritatea copiilor sau elevilor din
unităţile de învăţământ;
c) conducerile unităţilor de învăţământ
au obligaţia de a sprijini catedrele, comisiile metodice de educaţie fizică şi
sport sau profesorii de educaţie fizică şi sport, în vederea înfiinţării
asociaţiilor sportive şcolare;
d) conducerile unităţilor de învăţământ
au obligaţia de a sprijini înfiinţarea „Cercurilor Olimpice”, structuri ale
filialelor județene ale Academiei Olimpice Române;
e) catedrele, comisiile metodice de
educaţie fizică şi sport sau profesorii de educaţie fizică şi sport, împreună
cu factorii responsabili ai Asociaţiei Sportive Şcolare şi, după caz, ai Cercului
Olimpic, vor elabora, anual și semestrial, Calendarul activităţilor sportive
extracurriculare, pe care îl vor supune aprobării conducerii unităţii de
învăţământ. Calendarul activităţilor sportive extracurriculare va fi afişat,
pentru elevi, la loc vizibil, de regulă la avizierul catedrei sau comisiei
metodice de educaţie fizică şi sport;
f) toate cadrele didactice care predau
disciplina educaţie fizică au obligaţia de a sprijini acţiunile de selecţie
iniţiate de unităţile de învăţământ cu program sportiv integrat şi de unităţile
de învăţământ cu program sportiv suplimentar şi de a recomanda sau semnala
acestora, elevii cu disponibilităţi de practicare a sportului de performanţă;
g) catedrele, comisiile metodice de
educaţie fizică şi sport sau profesorii de educaţie fizică şi sport vor afişa
periodic, la loc vizibil, de regulă la avizierul catedrei sau comisiei metodice
de educaţie fizică şi sport, rezultatele obţinute de elevii unităţii de învăţământ
în cadrul concursurilor sau competiţiilor la care au participat.
Capitolul III
Participarea elevilor la activităţile de educaţie fizică şi sport
în funcţie de starea lor de sănătate
Art.8 Funcţia principală a educaţiei
fizice şi sportului este de a optimiza sănătatea elevilor, folosind mijloace,
metode şi tehnologii diferenţiate, astfel încât de efectele acestor activităţi
să beneficieze toţi elevii, indiferent de nivelul aptitudinilor sau al
capacităţilor de mişcare.
Art.9 Participarea elevilor la
activităţile de educaţie fizică şi sport este condiţionată de prezentarea
avizului medical “apt pentru efort fizic”.
Art.10 Metodologia privind eliberarea
scutirilor medicale de la orele de educaţie fizică şi sport pentru elevi şi
Baremul medical cuprinzând afecţiunile pentru care se acordă scutirile medicale
de la orele de educaţie fizică şi sport, aprobate prin ordin comun al
ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului și
sportului, sunt obligatorii pentru toate unităţile de învăţământ.
Art.11 Scutirile medicale de la
orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport se eliberează de către medicul
unităţii de învăţământ, iar în lipsa acestuia de către medicul de familie al
elevului şi se consemnează pe Adeverinţa medicală, al cărei formular tipizat
este aprobat prin ordin al ministrului sănătăţii publice.
Art.12 (1) Scutirile medicale de la
orele/lecţiile de educaţie fizică şi sport pot fi:
a)
anuale:
totale și parţiale;
b)
semestriale:
totale și parţiale;
c)
temporare,
pe durate mai mici decât un semestru: totale și parţiale.
(2) Scutirile anuale şi semestriale
se acordă:
a) elevilor inapţi total pentru orele
sau lecţiile de educaţie fizică şi sport, care nu primesc notă la această
disciplină; la recomandarea medicului, consemnată pe verso-ul adeverinţei
medicale, elevii în cauză pot efectua în cadrul orelor sau lecţiilor de
educaţie fizică şi sport unele elemente uşoare de dezvoltare fizică;
b) elevilor inapţi total pentru orele
sau lecţiile de educaţie fizică şi sport, care nu primesc notă la această
disciplină, dar au recomandarea, consemnată pe adeverinţa medicală, de a
efectua exerciţii de recuperare medicală în cabinete medicale sau în unităţi
sanitare de specialitate; aceşti elevi vor prezenta profesorului de educaţie
fizică, la sfârşitul fiecărei luni, o dovadă privind efectuarea programului de recuperare
eliberată de unitatea sanitară în care a efectuat recuperarea; pentru elevii
care învaţă în localităţi fără posibilităţi de recuperare medicală, medicii
specialişti care îi dispensarizează vor consemna în adeverinţa medicală de scutire programul de exerciţii pe care
elevul îl va efectua în orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport sub
supravegherea profesorului de educaţie fizică şi sport;
c) elevilor inapţi parţial, numai pentru
unele dintre activităţile incluse în orele sau lecţiile de educaţie fizică şi
sport, elevi care primesc notă la această disciplină de învăţământ; tipurile de
exerciţii fizice contraindicate medical vor fi consemnate pe verso-ul
adeverinţei medicale.
(3) Scutirile temporare se acordă:
a) elevilor inapţi total pentru orele sau
lecţiile de educaţie fizică şi sport, care nu sunt notaţi în perioada pentru
care s-a eliberat scutirea;
b) elevilor inapţi parţial, pentru unele
dintre activităţile incluse în orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport, care
sunt notați, în perioada pentru care s-a eliberat scutirea, la celelalte
activităţi incluse în orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport.
Art.13 Scutirile medicale de la orele
sau lecţiile de educaţie fizică şi sport nu pot fi eliberate retroactiv, ele
fiind valabile din ziua acordării lor, cu excepţia situaţiei în care elevul,
din cauză de boală, a absentat la toate disciplinele de învăţământ.
Art.14 Participarea elevilor la activităţile de
educaţie fizică şi sport, în funcţie de starea lor de sănătate se face astfel:
a) copiii, elevii sau părinţii acestora
au obligaţia de a prezenta cadrului didactic care predă disciplina educaţie
fizică şi sport, la începutul fiecărui an şcolar, avizul medical cu
specificaţia “apt pentru efort fizic în anul şcolar …..”; acest aviz poate fi
eliberat de către medicul de familie, de medicul de circumscripţie, de unitatea
sanitară, purtând obligatoriu semnătura, parafa medicului şi ştampila unităţii
sau cabinetului;
b) copiii sau elevii care nu prezintă
avizul medicului ca fiind apţi pentru efort fizic, vor fi primiţi la lecţii,
vor fi obligaţi să ocupe un loc pe bancă, scaun sau saltea şi nu vor depune
niciun efort fizic; ei sunt sub supravegherea cadrului didactic şi nu vor fi
consemnaţi ca absenţi. Această procedură va fi continuată până la prezentarea
avizului, iar dacă situaţia se prelungeşte de-a lungul întregului semestru,
elevul va rămâne cu situaţia şcolară neîncheiată. Cadrele didactice care predau
educaţia fizică au obligaţia de a informa din timp, după caz, profesorii pentru
învățământ preșcolar, profesorii pentru învățământ primar şi diriginţii asupra
unor asemenea cazuri;
c) pentru elevii scutiţi medical
semestrial sau anual, profesorul de educaţie fizică şi sport consemnează în
catalog, la rubrica respectivă, „scutit medical în semestrul ...” sau „scutit
medical în anul şcolar ...”, specificându-se documentul medical, numărul şi
data eliberării acestuia;
d) adeverinţele medicale pentru scutirea
de la orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport se păstrează, pe tot
parcursul anului şcolar, de către personalul didactic de predare a disciplinei;
e) elevii inapţi total, scutiţi medical
de la orele sau lecţiile de educaţie fizică şi sport, au obligaţia de a fi
prezenţi la acestea în ţinuta vestimentară pe care o doresc, având încălţăminte
adecvată lecţiilor desfăşurate în sală; absenţele lor de la aceste ore se
consemnează în catalog şi generează efectele prevăzute de legislaţia în
vigoare;
f) în timpul orei sau lecţiei de
educaţie fizică şi sport, cadrul didactic poate atribui elevilor scutiţi
medical sarcini organizatorice, pentru o firească integrare în colectiv:
arbitraj, cronometrare, măsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente
tehnice, ţinerea scorului, distribuirea şi recuperarea de material didactic,
montarea şi demontarea instalaţiilor sportive uşoare etc.;
g) în cazul în care un elev scutit
temporar, total sau parţial, a primit minimum două note sau calificative pe
semestru în perioada cât a fost apt, acestuia i se va încheia media semestrială
la disciplina educație fizică;
h) dacă un elev este scutit medical,
fiind inapt total pe un semestru, media anuală este media sau calificativul
obţinut în semestrul în care a fost apt;
i) în clasele, şcolile generale sau
liceele cu program sportiv integrat, elevii cu scutiri medicale, declaraţi
inapţi total pe întregul an şcolar, vor fi declaraţi inapţi pentru acest profil
şi îndrumaţi spre alte profiluri sau tipuri de școli, cu excepţia elevilor din
clasele terminale;
j) la fiecare lecţie sau activitate de
educaţie fizică, cadrul didactic se va informa, în etapa de organizare a
colectivului, asupra stării momentane de sănătate a elevilor, luând măsurile
care se impun, în cazul unui sau unor elevi care reclamă un disconfort fizic;
în acest caz elevii vor fi reţinuţi de la efort, trimişi la cabinetul medical
etc.;
k) în procesul verbal de protecţia
muncii care va fi prelucrat de cadrul didactic şi semnat de elevi la începutul
anului școlar, va exista cerinţa ca elevii care simt deteriorări ale stării de
sănătate pe parcursul lecţiei, de tipul: ameţeli, senzaţii de vomă, dureri
acute, sufocări etc., să anunţe imediat
profesorul.
Capitolul IV
Organizarea şi desfăşurarea activităţii de selecţie şi iniţiere a
elevilor cu aptitudini pentru practicarea sportului de performanţă în cadrul
unităţilor de învăţământ
cu program sportiv
Art.15 (1) Selecţia reprezintă activitatea desfăşurată
permanent de specialiştii domeniului în vederea depistării elevilor cu
aptitudini deosebite pentru practicarea sporturilor.
(2) Selecţia se realizează pe baza criteriilor, testelor
şi probelor adecvate fiecărei discipline sportive. Criteriile sunt de natură
biologică, motrică, psihologică şi socială. În cadrul acestora se stabilesc
teste, probe şi norme metodologice.
(3) Activitatea de selecţie şi iniţiere cuprinde fazele
iniţială şi intermediară.
Art.16 (1) În vederea organizării şi desfăşurării
activităţii de selecţie şi iniţiere a elevilor cu aptitudini pentru practicarea
sportului de performanţă trebuie respectate următoarele cerințe:
a)
copiii sau elevii
să aibă o stare optimă de sănătate;
b)
selecţia să se
realizeze în etapa de vârstă optimă;
c)
să fie utilizate
teste, probe şi baremuri elaborate științific, pentru fiecare disciplină
sportivă;
d)
personalul didactic
implicat în activităţi de selecţie şi iniţiere să evite verdictele radicale
privind perspectivele de evoluţie în plan sportiv şi atitudinal;
e)
să fie valorificată
tradiţia sportivă din unitatea de învăţământ;
f)
personalul didactic
implicat în activităţi de selecţie şi iniţiere să colaboreze permanent cu
profesorii de educaţie fizică ce au obligaţia profesională de a semnala
existenţa unor elevi talentaţi.
(2) Personalul didactic implicat în activităţi de
selecţie şi iniţiere va folosi următoarele căi de depistare sau selecţie:
(i) asistenţe la lecţiile de educaţie
fizică;
(ii) analiza rezultatelor obţinute la susţinerea
probelor de evaluare aplicate de profesorul clasei;
(iii) convorbiri cu învăţătorii,
profesorii, diriginţii şi familiile copiilor;
(iv) organizarea de concursuri între clase
la disciplinele sportive/probele pentru care se intenţionează să se
selecţioneze elevii;
(v) organizarea unor concursuri de selecţie la
care să poată participa elevii dintr-o anumită zonă sau dintr-un anumit
cartier;
(vi) desfăşurarea unor antrenamente cu
grupele selecţionate, în şcoala de care aparţin elevii sau pe o bază sportivă
apropiată;
(3) După
selecţionare, se vor organiza grupe incluse în stadiul I, antrenamentul de bază
orientat, programându-se un număr de lecţii adecvat nivelului de pregătire al
elevilor, de regulă o lecţie la 2-3 zile, în funcţie de cerinţele fiecărei
discipline sportive.
(4) Potrivit reglementărilor în vigoare, activitatea sportivă de
performanţă se desfăşoară în cadrul unităţilor de învăţământ cu program sportiv
suplimentar sau integrat, fiecare dintre acestea organizându-şi activitatea
potrivit unor regulamente proprii.
(5) La învăţământul sportiv integrat, selecţia se
realizează pe bază de concurs, prin susţinerea unor probe de aptitudini
potrivit cu specificul disciplinelor pentru care se organizează clasa
respectivă. Selecţia trebuie să fie realizată la niveluri de exigenţă
superioare, întrucât elevii, odată admişi în cadrul unui nivel de învăţământ,
vor fi cuprinşi în grupe a căror stabilitate va asigura programarea ştiinţifică
a pregătirii.
Capitolul V
Măsuri pentru prevenirea şi evitarea accidentelor în timpul
activităţilor de educaţie fizică şi sport
Art.17 Prevenirea şi evitarea
accidentelor în timpul activităţilor de educaţie fizică şi sport implică măsuri
diferenţiate, în funcţie de etapa de desfăşurare: înaintea începerii, pe
parcursul desfăşurării şi în încheiere. Măsurile preventive intră în atribuţia
conducerii unităţii de învăţământ, a cadrelor didactice care conduc
activităţile de educaţie fizică şi sport, a elevilor şi a părinţilor acestora.
Art.18 Conducerea unităţii de
învăţământ şi personalul administrativ au următoarele atribuţii:
a)
asigurarea
spaţiilor necesare pentru organizarea activităţilor de educaţie fizică şi
sport, atât în aer liber cât şi în interior;
b)
amenajarea
corespunzătoare a spaţiilor de lucru, prin asigurarea unor suprafeţe ale
terenurilor care să nu favorizeze alunecarea, derapajele sau împiedicarea
acţiunilor motrice;
c)
dotarea
spaţiilor de lucru cu instalaţii funcţionale şi asigurate corespunzător;
d)
amenajarea
şi asigurarea spaţiilor pentru sărituri şi aterizări;
e)
asigurarea
spaţiilor sau vestiarelor necesare echipării elevilor, separat pentru fete şi
băieţi, precum şi a instalaţiilor sanitare necesare, cu funcţionalitate
permanentă;
f)
asigurarea
corpurilor de iluminat, bine protejate;
g)
asigurarea
instalaţiilor de aerisire a spaţiilor de desfăşurare a activităţilor;
h)
igienizarea
sistematică, de două ori pe zi sau de câte ori este necesară, a spaţiilor
destinate activităţilor de educaţie fizică şi sport;
i)
protejarea
ferestrelor cu grilaje de protecţie bine fixate;
j)
protejarea
tablourilor electrice şi a altor instalaţii din interior;
k)
protejarea
corespunzătoare a întrerupătoarelor şi prizelor;
l)
dotarea
catedrei de educaţie fizică cu un dulap sanitar care să conţină materiale şi
produse medicale, necesare acordării primului ajutor.
Art.19 Atribuţiile personalului
didactic sunt următoarele:
a) la începutul fiecărui semestru:
(i) planificarea și realizarea primei
lecții de educaţie fizică ca lecţie teoretică, în care se vor prezenta normele
de sănătate şi securitate a muncii, elevii semnând un proces verbal în acest
sens, în care se consemnează că au luat la cunoştinţă de prevederile privind
protecţia în timpul activităţilor de educaţie fizică şi sport;
b) înaintea începerii activităţii:
(i) verificarea permanentă a respectării
normelor de sănătate şi securitate a muncii în activităţile cu elevii;
(ii) verificarea funcţionalităţii
instalaţiilor şi aparatelor ce urmează a fi folosite, eliminându-se orice cauză
de producere a unor accidente;
(iii) verificarea echipamentului sportiv
corespunzător al elevilor, potrivit condiţiilor materiale şi climatice în care
se organizează activitatea;
(iv) asigurarea condiţiilor pentru
aplicarea operativă a mijloacelor de prim ajutor, în cazul producerii unor
accidente;
(v) dispunerea adecvată, în spaţiul de
lucru, a materialelor didactice necesare lecţiei, astfel încât acestea să nu
poată fi utilizate, necontrolat, de elevi;
c) pe parcursul desfăşurării lecţiei:
(i) verificarea stării de sănătate a
elevilor, trecându-i în repaus pe cei cu simptome nefavorabile desfăşurării
activităţii;
(ii) asigurarea permanentă a disciplinei,
prevenind ieşirile necontrolate;
(iii) acordarea, după caz, a asistenţei,
sprijinului sau ajutorului, potrivit conţinuturilor şi nivelului de instruire;
(iv) evitarea programării unor eforturi
solicitante în condiţii climatice nefavorabile;
(v) supravegherea atentă a situaţiilor în care se
supraaglomerează spaţiul de desfăşurare a activităţii cu obiecte, materiale şi
instalaţii sportive;
(vi) asigurarea desfăşurării activităţii
didactice numai în spaţii care pot fi permanent supravegheate;
d)
la
încheierea lecţiei:
(i) supravegherea părăsirii spaţiului de
desfăşurare a activităţii de către elevi.
Art.20 Elevii care participă la
activităţile de educaţie fizică şi sport au următoarele obligaţii:
a)
să
prezinte la începutul fiecărui an şcolar avizul medical cu specificaţia “apt
pentru efort fizic în anul şcolar …..”;
b)
să
respecte prevederile referitoare la
statutul de „scutit medical”, atunci când este cazul;
c)
să
respecte integral normele de sănătate şi securitate a muncii pentru care au
semnat procesul verbal;
d)
să
fie prezenţi, la timp şi să nu părăsească locul unde se desfăşoară lecţiile
fără acordul cadrului didactic;
e)
să
efectueze numai exerciţiile indicate de cadrul didactic;
f)
să
solicite, după caz, explicaţii suplimentare, sprijin sau ajutor pentru
execuţiile cu grad ridicat de dificultate;
g)
să
semnaleze cadrului didactic problemele apărute în funcţionarea aparatelor şi
instalaţiilor sportive;
h)
să
respecte regulile stabilite pentru participarea în concursuri şi întreceri;
i)
să
întrerupă exerciţiile şi să anunţe imediat cadrul didactic, dacă manifestă
tulburări privind starea de sănătate;
j)
să
utilizeze echipamentul sportiv adecvat în lecţii;
k)
să
nu intre în spaţiul de desfăşurare a lecţiei fără a avea acordul cadrului
didactic.
Art.21 În activitatea sportivă de
performanţă, la începutul fiecărui semestru, prima lecţie de
antrenament/pregătire sportivă practică va fi lecţie teoretică, în care se vor
prezenta normele de sănătate şi securitate a muncii, elevii semnând un proces
verbal în acest sens, în care se consemnează că au luat la cunoştinţă de
prevederile privind protecţia activităţilor de educaţie fizică şi sport.
Art.22 Măsurile
privind prevenirea şi evitarea accidentării elevilor cuprinşi în activitatea
sportivă de performanţă sunt următoarele:
a) asigurarea măsurilor de prim ajutor
şi/ sau a asistenţei medicale, în timpul antrenamentelor şi competiţiilor
sportive;
b) cunoaşterea de către elevii sportivi
a măsurilor de autoprotecţie;
c) verificarea funcţionalităţii şi
utilizarea, în antrenamente, a instalaţiilor şi aparatelor ce urmează a fi
folosite, eliminându-se orice cauză de producere a unor accidente;
d) informarea asupra stării de sănătate
a elevilor sportivi, înaintea începerii lecţiei de antrenament;
e) acordarea, după caz, a asistenţei,
sprijinului sau ajutorului, potrivit conţinuturilor şi nivelului de instruire;
f) asigurarea echipamentului de
protecţie specific disciplinelor sportive.
Capitolul VI
Amenajarea, dotarea şi întreţinerea
bazelor sportive şcolare
Art.23 (1) Fiecare unitate de
învăţământ, are obligaţia să amenajeze, cu sprijinul organelor administraţiei
locale, a unor sponsori şi din propriile fonduri, să dezvolte şi să asigure
funcţionalitatea necesară bazei sportive proprii, atât pentru activitatea
organizată în aer liber cât şi pentru cea din interior, asigurând astfel condiţiile
optime pentru realizarea obiectivelor înscrise în programele şcolare şi
activităţile sportive extracurriculare.
(2) Structura bazei sportive,
amenajate în aer liber, se adaptează disponibilităţilor spaţiului existent,
inclusiv cel din curţile interioare. În funcţie de aceste condiţii, se vor
amenaja:
a)
pistă
pentru alergări, cu 2-3 culoare, pe distanţe de 25-30m sau 50-60m;
b)
groapă
cu nisip pentru sărituri;
c)
spaţii
marcate pentru săritura în lungime de pe loc;
d)
spaţii
pentru aruncarea mingii de oină, cu marcaje transversale la 15 – 20 – 25 – 30 –
40m şi, după caz, un spaţiu pentru aruncarea greutăţii, plasat separat, în
extremitatea bazei sportive, ferit de circulaţia elevilor;
e)
pistă
pentru un traseu specific alergării de rezistenţă, cu marcaje vizibile pe:
obiecte, pomi, pereţi etc.
f)
două
terenuri separate pentru jocurile sportive cu marcaje suprapuse: handbal –
fotbal, baschet – volei, sau separate, potrivit spaţiilor avute la dispoziţie;
acestea vor fi delimitate sau îngrădite, evitând circulaţia elevilor care nu
participă la lecţii.
(3) În interior, în lipsa spaţiilor
cu destinaţii specifice, adică săli de sport, conducerea unităţii de învăţământ
va asigura un alt spaţiu, minimum o sală de clasă, care se va amenaja, dota şi
utiliza în exclusivitate pentru lecţiile de educaţie fizică.
Art.24 (1) În cazul dotării bazelor
sportive şcolare trebuie avute în vedere următoarele:
a)
în
aer liber, pe lângă instalaţiile sportive specifice fiecărui tip de activitate,
ca de exemplu jocuri sportive sau atletism, se recomandă şi instalarea unor
bare de tracţiune, dar și dotarea cu blocstarturi, cronometre, rulete;
b)
în
interior, săli de gimnastică sau săli de sport, dotarea se realizează cu
aparate, instalaţii, obiecte şi alte mijloace de învăţământ care să permită
exersarea frontală, cum ar fi: bastoane de gimnastică, corzi de sărituri,
jaloane, cercuri etc.
(2) Principalele instalaţii şi
aparate sunt prevăzute în normativele de dotare minimală, aprobate prin
reglementările în vigoare.
(3) În situaţia când se organizează
două lecţii concomitent, conduse de doi profesori, în activitatea de dotare
trebuie să se aibă în vedere posibilitatea de utilizare simultană a unor
aparate şi obiecte.
(4) Pentru predarea jocurilor
sportive, este necesar ca fiecare cadru didactic să dispună de un număr mare de
mingi, de preferință una la doi elevi, în scopul obţinerii unei densităţi
motrice optime a lecţiei.
Art.25 Pentru întreţinerea bazelor
sportive şcolare, trebuie avute în vedere următoarele:
a) baza sportivă pe care se desfăşoară
activitatea trebuie verificată zilnic de fiecare cadru didactic; acesta trebuie
să solicite, după caz, personalului de îngrijire şi de întreţinere, asigurarea
curăţeniei, completarea nisipului din groapa de sărituri, remedierea unor
eventuale defecţiuni apărute la nivelul instalaţiilor şi aparatelor din dotare;
b) fiecare cadru didactic are datoria de
a folosi şi întreţine, în bună stare, materialele utilizate în comun cu colegii
de specialitate;
c) fiecare cadru didactic trebuie să
acorde o atenţie sporită modului de utilizare a materialelor sportive de către
elevi, în scopul propus şi în condiţii de asigurare a integrităţii corporale,
evitând producerea de accidente.
Capitolul VII
Baza sportivă şi dotarea materială
pentru învăţământul sportiv integrat şi suplimentar
Art.26 Alături de selecţie, existenţa
şi calitatea bazelor sportive, dotate corespunzător realizării obiectivelor
sportive propuse, constituie principalele pârghii de obţinere a unor rezultate
de un nivel ridicat.
Art.27 Baza sportivă trebuie să fie
disponibilă la ore potrivite şi situată la distanţe care să permită elevilor
sportivi participarea eficientă la procesul de instruire.
Art.28 Bazele sportive utilizate de unităţile
de învăţământ cu program sportiv integrat și suplimentar pot fi:
a)
baze
sportive proprii, cu dotări speciale;
b)
baze
sportive aparţinând unităţilor de învăţământ fără profil sportiv, folosite de
acestea în comun cu anumite secţii din învăţământul sportiv suplimentar, pentru
secţii care nu necesită dotări deosebite, cum este cazul jocurilor sportive;
c)
baze
sportive aparţinând altor cluburi sau instituţii, utilizate pe baza unor
protocoale de colaborare sau prin închiriere.
Art.29 Pentru realizarea obiectivelor
unităţilor sportive şcolare, cu deosebire a celor din învăţământul sportiv
suplimentar, se impun următoarele măsuri:
a)
punerea
la dispoziţia secţiilor sportive din unitățile de învăţământ cu program sportiv
suplimentar, în mod gratuit, a bazelor sportive disponibile, în special săli de
sport, care aparțin celorlalte unităţi de învăţământ;
b)
continuarea
realizării unor baze sportive proprii la cluburile sportive şcolare, cu
deosebire pentru disciplinele sportive care impun dotări speciale;
c)
optimizarea
structurii secţiilor din învăţământul sportiv suplimentar, în concordanţă cu
posibilităţile reale de a asigura stabilitatea: număr de cadre didactice, număr
de posturi specifice, număr de grupe de pregătire etc.
Capitolul VIII
Cerinţe deontologice privind
activitatea personalului didactic de predare
Art.30 Personalul didactic de predare
trebuie să cunoască drepturile şi obligaţiile legale în vigoare ce îi revin în
unitatea de învăţământ în care funcţionează.
Art.31 (1) În relaţiile cu
clasa/grupa de elevi, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească
următoarele cerinţe:
a)
să
aibă o ţinută morală demnă, concordantă cu valorile educaţionale transmise
elevilor;
b)
să
aibă un comportament responsabil, concretizat prin respect şi consideraţie faţă
de elevi;
c)
să
aibă echipament sportiv adecvat şi decent, impecabil sub aspect igienic;
d)
să
aibă aspect fizic îngrijit;
e)
să
aibă o stare psihică caracterizată de bună dispoziţie şi optimism, stimulativă
pentru activitatea elevilor;
f)
să
manifeste disponibilitate totală pentru susţinerea fiecărui elev, corespunzător
caracteristicilor sale, în dobândirea cunoştinţelor, priceperilor şi
deprinderilor.
(2) În
conformitate cu prevederile legale în vigoare, personalul didactic de predare îi
sunt interzise:
a)
afectarea
imaginii publice, viaţa intimă, privată şi familială a elevului;
b)
aplicarea
de pedepse corporale, precum şi agresarea verbală sau fizică a elevilor;
c)
condiţionarea
prestaţiei didactice la clasă sau a evaluării elevilor, de obţinerea oricărui
tip de avantaje de la elevi sau de la părinţii acestora;
d)
orice
altă acţiune care ar putea leza statutul de cadru didactic sau ar dăuna
prestigiului unității de învățământ.
(3) Pentru buna
desfășurare a procesului de învățământ, personalul didactic de predare trebuie
să realizeze următoarele activități:
a)
prezentarea
la fiecare clasă a sistemului de evaluare, inclusiv cu exemplificări practice,
a eşalonării susţinerii probelor de evaluare şi a scalelor de notare, a
posibilelor opţiuni în alegerea instrumentelor de evaluare; se vor prezenta şi
categoriile de conţinuturi care vor face obiectul notării curente;
b)
conştientizarea
elevilor asupra necesităţii obţinerii şi prezentării avizului medical şi
consecinţele lipsei acestuia;
c)
prelucrarea
cu elevii fiecărei clase, a prevederilor regulamentare privind frecvenţa la
lecţii, precizând numărul de absenţe nemotivate care conduc la scăderea notei
la purtare, la emiterea preavizului de exmatriculare sau la exmatriculare;
d)
înregistrarea
la fiecare lecţie, a absenţelor în caietul personal şi în catalog;
e)
realizarea
evaluării în faţa întregului colectiv al clasei, făcând publică nota sau
calificativul acordat;
f)
acţionarea
în conformitate cu prevederile legale, în situaţiile de deteriorare a
instalaţiilor, aparatelor, materialelor didactice specifice, a mobilierului şi
a instalaţiilor electrice sau sanitare, ca urmare a unui comportament
necorespunzător al elevilor.
Art.32 În relaţiile cu profesorii
pentru învățământ primar sau diriginţii claselor, personalul didactic de
predare trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)
să
exercite activ calitatea de membru al consiliului clasei, exprimându-şi opinia
motivată asupra situaţiei şcolare sau disciplinare a elevilor;
b)
să
informeze prompt profesorii pentru învățământ primar sau diriginţii claselor asupra
comportamentelor atipice ale unor elevi;
c)
să
participe, după caz, la şedinţele cu părinţii;
d)
să
informeze sau să solicite sprijinul profesorului pentru învățământ primar sau dirigintelui,
în organizarea unor activităţi sportiv-turistice.
Art.33 În relaţia cu responsabilul
catedrei sau comisiei metodice, personalul didactic de predare trebuie să
îndeplinească următoarele sarcini:
a)
prezența
şefului de catedră, la termenele stabilite, a documentelor de planificare şi de
proiectare didactică, pentru clasele la care este normat;
b)
propunerea
acţiunilor sau activităţilor specifice care urmează a fi cuprinse în programul
de activitate al catedrei;
c)
îndeplinirea,
cu responsabilitate, a sarcinilor specifice care îi revin din planul de
activitate al catedrei;
d)
prezentarea
rapoartelor scrise asupra rezultatelor obţinute în plan didactic, educativ şi
competiţional, cu clasele la care este normat;
e)
informarea
curentă a şeful catedrei asupra oricărui eveniment, pozitiv sau negativ,
intervenit în activitatea sa;
f)
informarea
conducerii unităţii de învăţământ, în timp optim, asupra oricărei
indisponibilităţi de a fi prezent la lecţii;
g)
respectarea
dreptului de îndrumare şi control a şefului de catedră.
Art.34 În relaţia cu colegii de
catedră, din punct de vedere comportamental, personalul didactic de predare
trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
a)
disponibilitate
de colaborare;
b)
respect
reciproc;
c)
solidaritate;
d)
onestitate
şi corectitudine.
Art.35 În relaţia cu conducerea
unităţii de învăţământ, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească
următoarele cerinţe:
a)
participarea
sistematică şi activă la şedinţele consiliului profesoral;
b)
aplicarea
hotărârilor consiliului profesoral sau consiliului de administraţie;
c)
îndeplinirea
cu responsabilitate a atribuţiilor primite ca membru în comisiile constituite
în unitatea de învăţământ;
d)
respectarea
dreptului de îndrumare şi control al directorului unităţii de învăţământ.
Art.36 În
relaţiile cu organismele de specialitate constituite la nivel de sector,
localitate sau judeţ, personalul didactic de predare trebuie să îndeplinească
următoarele cerinţe:
a)
respectarea
dreptului de îndrumare şi control al inspectorului şcolar de specialitate şi al
profesorilor metodişti numiţi de acesta;
b)
participarea
activă şi sistematică la acţiunile cercurilor pedagogice teritoriale,
angajându-se în susţinerea de lecţii demonstrative, referate şi comunicări ştiinţifice,
prezentări de documente de planificare, de proiectare didactică sau de
evaluare;
c)
participarea
activă la şedinţele comisiei pe disciplină sportivă care organizează fazele
locale ale competiţiilor sportive şcolare;
d)
exprimarea
disponibilităţii de a participa la activităţile de evaluare externă organizate
de inspectoratele şcolare, în calitate de evaluator la disciplina educaţie
fizică şi sport sau de asistent la probele susținute la alte discipline, cât şi
în calitate de secretar sau vicepreşedinte al comisiilor de examen sau concurs;
e)
studierea
ofertelor de perfecţionare profesională ale casei corpului didactic şi
participarea la forme de perfecţionare.
Capitolul IX
Activitatea catedrei, respectiv a comisiei metodice
Art.37 Catedrele sau comisiile metodice
se constituie din minimum patru membri, care predau aceeaşi disciplină de
studiu. În situaţiile în care disciplina educaţie fizică şi sport este predată
de mai puţin de 4 cadre didactice, catedra sau comisia metodică se constituie
din cadrele didactice care predau discipline înrudite sau predau discipline din
alte arii curriculare.
Art.38 În învăţământul preşcolar şi
primar, catedrele sau comisiile metodice, se pot constitui pe grupe sau ani de
studiu, de acelaşi nivel, pe grupe sau clase de niveluri apropiate sau pe
întreg ciclul de învăţământ, în funcţie de numărul de cadre didactice.
Art.39 (1) În unităţile de învăţământ
sportiv, cu program integrat sau cu program suplimentar, ca unităţi
independente, catedrele sau comisiile
metodice se vor constitui astfel:
a)
din
minimum trei profesori sau antrenori care predau aceeaşi disciplină sportivă;
b)
din
minimum trei profesori sau antrenori care predau discipline înrudite, ca de exemplu:
catedra de jocuri sportive sau de sporturi individuale etc.
(2) În cazul în
care nu sunt întrunite condiţiile privind minimum de membri care pot constitui
o catedră sau comisie metodică, aceasta se constituie din toate cadrele
didactice sau antrenorii, indiferent de
disciplina sportivă predată.
Art.40 În unităţile de învăţământ în
care funcţionează clase cu program sportiv integrat şi secţii de club sportiv
școlar, cadrele didactice sau antrenorii care predau la aceste clase/ secţii,
se constituie în catedre sau comisii metodice astfel:
a)
dacă
există minimum trei profesori sau antrenori care predau aceeaşi disciplină
sportivă sau alte discipline sportive, se va constitui o catedră;
b)
dacă
există cel mult doi profesori sau antrenori, aceştia vor fi integraţi în
catedra sau comisia metodică de educaţie fizică a unităţii de învăţământ în
care îşi desfăşoară activitatea.
Art.41 Atribuţiile catedrei/comisiei
metodice sunt următoarele:
a) elaborează propunerile pentru oferta
educaţională a unităţii de învăţământ, cuprinzând:
(i) obiectivele şi strategia predării
disciplinei, în condiţiile concrete existente în unitatea de învăţământ; se vor
face referiri concrete privind disciplinele sportive care vor fi predate cu
caracter obligatoriu, prevăzute de
programe, opţional sau alternative;
(ii) formele şi conţinuturile activităţii
didactice propuse pentru curriculumul la decizia şcolii;
(iii) după caz, formele şi conţinuturile
activităţii didactice propuse pentru curriculumul diferenţiat;
(iv) numărul şi conţinuturile orelor de
ansamblu sportiv;
(v) disciplinele sportive şi numărul de
ore necesare pentru pregătirea formaţiilor sportive reprezentative, obiectivele
de performanţă ale acestora;
(vi) structura şi eşalonarea activităţilor
sportiv- turistice pe parcursul anului şcolar;
b) elaborează programele de activităţi
semestriale, cu termene şi responsabilităţi, nominalizând componentele
prevăzute în oferta educaţională, la
care se adaugă:
(i) creşterea eficienţei activităţii
didactice prin lecţii deschise, dezbateri tematice etc.;
(ii) perfecţionarea continuă şi periodică
a cadrelor didactice prin documentare şi prezentare de referate metodice,
interasistenţe şi schimburi de experientă, organizare şi participare la sesiuni
de comunicări, referate ştiinţifice, susţinerea examenelor de definitivat şi
grade didactice, participarea la cursuri de perfecţionare;
(iii) optimizarea planificării şi proiectării
didactice prin prezentarea şi dezbaterea documentelor de planificare şi
proiectare specifice, respectiv: eşalonarea anuală a unităţilor de învăţare,
planul calendaristic semestrial, proiectarea unităţii de învăţare şi proiectul
didactic;
(iv) prezentarea şi dezbaterea sistemelor
de evaluare pe clase, respectiv instrumentele de evaluare, caracterul
obligatoriu sau alternativ al acestora, eşalonarea pe semestre şi criteriile de
stabilire a scalelor de evaluare;
(v) soluţiile de evaluare pentru elevii aflaţi în
situaţii speciale precum cele morfologice, motrice și de sănătate;
(vi) acţiunile sportive cu caracter de
masă înscrise în calendarul competiţional anual;
(vii) acţiunile sportive oficiale cuprinse
în calendarul olimpiadelor naţionale ale sportului şcolar la care au fost
înscrise formaţiile sportive reprezentative ale unităţii de învăţământ;
(viii) activităţile turistice şi serbările
sportive;
(ix) informarea curentă şi periodică a
elevilor şi a celorlalte cadre didactice prin avizierul catedrei;
(x) programarea după caz a activităţilor de
pregătire specială a elevilor pentru probele de aptitudini solicitate de
admiterea în cicluri de învăţământ superioare sau de finalizare a studiilor.
Art.42 Catedrele sau comisiile
metodice sunt conduse de un şef de catedră sau comisie metodică, numit de
directorul unităţii de învăţământ, pe baza propunerilor primite din partea
catedrei sau comisiei metodice.
Art.43 Atribuţiile şefului de catedră
sau comisie metodică sunt următoarele:
a)
stabileşte
atribuţiile fiecărui membru al catedrei sau comisiei metodice;
b)
evaluează
activitatea şi propune consiliului de administraţie calificativul anual pentru
fiecare membru al catedrei sau comisiei metodice;
c)
efectuează
asistenţe la lecţiile, cu precădere la cadrele didactice stagiare şi la cele
nou venite în unitatea de învăţământ;
d)
stabileşte
şi monitorizează implementarea standardelor de calitate specifice disciplinei;
e)
elaborează
informări asupra activităţii catedrei sau comisiei metodice, semestrial şi la
cererea directorului, pe care le prezintă în consiliul profesoral;
f)
stabileşte
graficul desfăşurării lunare a şedinţelor catedrei sau comisiei metodice şi
elaborează tematica acestora;
g)
cultivă
şi întreţine un climat de activitate favorabil performanţei didactice şi
metodice;
h)
mediază
eventualele situaţii conflictuale;
i)
solicită
sprijinul directorului unităţii de învăţământ pentru respectarea de către
echipa de întocmire a orarului, a cerinţelor motivate ale catedrei sau comisiei
metodice, respectiv de utilizare
judicioasă a spaţiilor de lucru, a materialelor didactice şi a
condiţiilor de activitate ale elevilor;
j)
colaborează
cu personalul tehnic şi de îngrijire repartizat pentru întreţinerea bazei
sportive;
k)
întocmeşte referatele de necesitate şi le înaintează
conducerii unităţii de învăţământ.
Capitolul X
Activitatea asociaţiei sportive şcolare
Art.44 Activitatea sportivă din
unitățile de învățământ se organizează în cadrul asociațiilor sportive școlare.
Participarea la sistemul competițional pentru elevii din unitățile de
învățământ se face exclusiv pe baza legitimației școlare și a avizului medical
la zi.
Art.45 În cadrul fiecărei unități de
învățământ se constituie ”Asociaţia sportivă școlară”. Constituirea asociației
sportive școlare, structură sportivă fără personalitate juridică, dă dreptul
acesteia la obținerea unui certificat de identitate sportivă, precum și la
afilierea la asociațiile județeane/municipale, pe ramura de sport
corespunzătoare, în vederea participării la competițiile sportive oficiale
locale. Afilierea la asociațiile județeane/municipale, pe ramura de sport
conferă asociațiilor sportive școlare drepturile și obligațiile prevăzute în
statutele și regulamentele acestora.
Art. 46 Activitatea asociațiilor
sportive școlare este coordonată de Federația Sportului Școlar și Universitar.
Unitățile de învățământ au obligația să respecte în activitatea asociațiilor
sportive școlare constituite în cadrul lor, reglementările metodologice ale
Federației Sportului Școlar și Universitar.
Art.47 Activitatea asociaţiei
sportive se organizează pe secţii sportive sau forme de activitate cu caracter
recreativ, la care pot participa inclusiv cadrele didactice din unitatea de
învăţământ respectivă și familiile elevilor cuprinși în unitatea de învățământ
respectiv în asociația sportivă școlară.
Art.48 Catedra de educaţie fizică şi
sport se implică în constituirea, conform prevederilor legale în vigoare, a
asociațiilor sportive școlare și acordă consultanță de specialitate necesară
desfășurării activității acestora.
Art.49 În cadrul asociaţiei sportive
școlare, fiecare clasă îşi pregăteşte echipele care participă la activitățile
sportive organizate la nivelul unității de învățământ.
Art.50 Sursele de finanțare ale
asociațiilor sportive școlare, structuri sportive fără personalitate juridică,
se asigură prin:
a)
aportul
membrilor;
b)
repartizarea
unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri și cheltuieli al
unităților de învățământ în cadrul cărora s-au constituit;
c)
alte
surse.
Art.51 În aprecierea anuală a
activităţii profesorilor de educaţie fizică şi sport se va avea în vedere şi
contribuţia acestora la organizarea timpului liber al elevilor, prin variate
acţiuni cu specific sportiv, agreate de elevi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu